eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vocativ


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vocativ [ vo-ca-tiv ]
VEZI SINONIME PENTRU vocativ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vocativ în mai multe dicționare

Definițiile pentru vocativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV, vocative, substantiv neutru Caz al declinării care exprimă o chemare adresată unei persoane, în scopul de a-i atrage atenția asupra unei comunicări. Vocativul are valoarea unei propoziții sau fraze întregi. IORDAN, L. R. 306.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VOCATIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV vocative n. lingvistică Caz al declinării care conține forma specială pe care o ia substantivul pentru a exprima o adresare. /<fr. vocatif, latina vocativus
Forme diferite ale cuvantului vocativ: vocative

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VOCATIV
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV, vocative, substantiv neutru (gramatică) Caz al declinării care exprimă o chemare sau o invocare adresată cuiva.

– Din limba franceza vocatif, latina vocativus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VOCATIV
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV, vocative, substantiv neutru (gramatică) Caz al declinării care exprimă adresarea, chemarea, invocația.

– Din limba franceza vocatif, latina vocativus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VOCATIV
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV substantiv neutru Caz al declinării care exprimă o chemare, o invocare adresată cuiva. [conform latina (casus) vocativus, limba franceza vocatif].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

VOCATIV
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATÍV substantiv neutru caz al declinării care exprimă o chemare, o invocare adresată cuiva. (< latina vocativus, limba franceza vocatif)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

vocativ
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vocativ:
*vocatív n., plural e (latina vocativus). gramatică Cazu chemăriĭ, precum: omule, măĭ vecine; o, Doamne!
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

vocativ
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vocativ:
vocativ n. cazul ce deseamnă persoana sau lucrul la care se vorbește: Dumnezeule!
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VOCATIV
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCATIV:
VOCATIV substantiv (gramatică) (învechit) chemătoare.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vocativ
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vocativ:
vocatív substantiv neutru, plural vocatíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vocativ
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vocativ:
vocatív substantiv neutru, plural vocatíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VOCATIV'
vocalízmVOCÁȚIEvocaționálVOCAȚIÚNEVOCATÍVVÓCEVoceaVOCERATRÍCEVochi/n

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vocativ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vocativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VOCATÍV vocative n.

GRAMATICA cuvântului vocativ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vocativ.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vocativ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vocativ sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul vocativ are forma: vocatíve
VEZI PLURALUL pentru vocativ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vocativ?
Vezi cuvântul vocativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vocativ?
[ vo-ca-tiv ]
Se pare că cuvântul vocativ are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vocativ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adunare legislativă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
comisie însărcinată cu elaborarea unei constituții ii; drept constituțional, -ă
prezentare a unui proiect de act normativ cuprinzând sublinierea și motivarea soluțiilor noi
organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de legi
numele unei cântări bisericești care se cântă la sfârșitul cununiei; figurat căsătorie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app