 | as |
|
| Vocaţie [ vo-ca-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU vocaţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vocatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru vocatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE, vocații, substantiv feminin Înclinație, aptitudine deosebită pentru o anumită artă, o știință, un domeniu de activitate sau o profesie; aplecare, predispoziție, chemare (3). Ceilalți podari își împlinesc la marginea apelor mai degrabă o vocație, un destin deosebit de al oamenilor din sate, fiind figurile pitorești... ale ținutului. BOGZA, C. O. 291. Peste cîteva luni făcea parte din redacție. Era cel mai entuziast, cel mai harnic și nu cel mai puțin inteligent dintre tinerii care făceau, cum se zice, bucătăria gazetei. Își găsise vocația. VLAHUȚĂ, O. A. III 21. Pretindea că-și «mîncase» vocația de tenor. CARAGIALE, O. III 17, – Variantă: (învechit) vocațiúne (NEGRUZZI, S. I 332) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE, vocații, substantiv feminin 1. Aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune. 2. (juridic; în sintagma) Vocația succesorală = îndreptățire a unei persoane de a veni la o succesiune în temeiul calității sale de rudă. [Variante: (învechit) vocațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza vocation, latina vocatio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE, vocații, substantiv feminin 1. Aptitudine, chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesie. 2. (juridic; în sintagma) Vocație succesorală = calitatea de a avea chemare la moștenire, fără a fi înlăturată de la aceasta de o altă persoană cu rang preferabil. [Variante: (învechit) vocațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza vocation, latina vocatio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE substantiv feminin 1. Aptitudine, înclinare specială pentru o anumită artă, știință sau profesiune; predispoziție, chemare. 2. (juridic) Vocație succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor. [Gen. -iei, variantă vocațiune substantiv feminin / conform limba franceza vocation, latina vocatio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCAȚIE substantiv aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, (livresc) propensiune, (popular) tragere, (învechit) aplecăciune, plecare. (Și-a demonstrat din plin vocatie pentru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE substantiv feminin 1. aptitudine, înclinare specială pentru o anumită artă, știință sau profesiune; predispoziție, chemare. 2. (juridic) vocatie succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor. (< limba franceza vocation, latina vocatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCAȚIE: VOCÁȚIE vocatiei forme Atracție înnăscută (pentru o anumită activitate); dispoziție naturală; aplicație; aptitudine; înclinație; predispoziție. [G.-D. vocației] /<fr. vocation, latina vocatio, vocatieonis Forme diferite ale cuvantului vocatie: vocatiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vocație: vocáție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat vocáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat vocáției; plural vocáții, articulat vocáțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vocație: vocáție (-ți-e) substantiv feminin, articulat vocáția (-ți-a), genitiv dativ articulat vocáției; plural vocáții, articulat vocáțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'VOCATIE' VOCALIZÁVOCALIZÁREvocalizézvocalízmVOCÁȚIEvocaționálVOCAȚIÚNEVOCATÍVVÓCE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL VOCAȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vocaţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Și-a demonstrat din plin vocaȚie pentru. VOCÁȚIE vocaȚiei forme Atracție înnăscută pentru o anumită activitate; dispoziție naturală; aplicație; aptitudine; înclinație; predispoziție. Vocation, latina vocatio, vocaȚieonis. |
GRAMATICA cuvântului VOCAȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vocaţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul VOCAȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vocaţie? Vezi cuvântul vocaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vocaţie?[ vo-ca-ţi-e ] Se pare că cuvântul vocaţie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL VOCAȚIE Inţelegi mai uşor cuvântul vocaţie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeJuridic; în sintagma Vocația succesorală = îndreptățire a unei persoane de a veni la o succesiune în temeiul calității sale de rudă Juridic; în sintagma Vocație succesorală = calitatea de a avea chemare la moștenire, fără a fi înlăturată de la aceasta de o altă persoană cu rang preferabil Juridic Vocație succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor Juridic vocatie succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL VOCAȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi sau a ajunge, a se face de batjocură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vocație are forma: vocáții
