|
Vocală [ vo-ca-lă ] VEZI SINONIME PENTRU vocală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vocala în mai multe dicționareDefinițiile pentru vocala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru vocală: vocală, muzică vocala, muzică ce cuprinde toate genurile (I, 1, 2) la care participă vocea (1) omenească. Ea formează cel mai vechi strat din folclorul* tuturor popoarelor, vocile apărând aici fie singure, fie acompaniate de instr. În domeniul creației culte, genurile vezi sunt reprezentate de: a. cor* (mai multe voci (2) care cântă simultan); b. lied*, cântec*, romanță (1), baladă* (voce acomp. de unul sau mai multe instr.); c. genurile vocal-simfonice: cantata*, oratoriul* (una sau mai multe voci acompaniate de orch.); despre opera* (vocile se integrează într-un ansamblu (I, 1) artistic complex, în cadrul unui spectacol reprezentat pe scenă). Genurile vocale s-au dezvoltat înaintea celor instr. dominând viața muzicală până la sfârșitul Renașterii* și căpătând încă din secolul 15 aspecte monumentale (motetul*, misa*). Muzica instr. va rămâne până în ultimele decenii ale secolul 16 dependentă de tipul de scriitură vocală ca și de repertoriul vezi În epoca barocului* se nasc și se dezvoltă opera, cantata, oratoriul. Spre sfârșitul secolul 18 li se adaugă liedul. Încă din zorii epocii romantice apar întrepătrunderi între genuri. Beethoven introduce soliști* vocali și corul în Simfonia a IX-a, exemplu preluat la sfârșitul secolul de Gustav Mahler. În epoca modernă Arnold Schönberg compune Cvart. nr. 2 de coarde cu soprană. La compozitorii contemporani întâlnim cele mai variate combinații de voci și instr. și o lărgire considerabilă a sferei scriiturii vocale (întindere, dificultăți ritmice și de intonație). Forme diferite ale cuvantului vocala: muzică vocala Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ, vocale, substantiv feminin (gramatică; în opoziție cu consoana) Sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber, fără să întîlnească nici un obstacol, nici o ocluziune: semnul grafic, litera, care reprezintă un asemenea sunet. A, e, i, o, u, ă, î sînt vocale ale limbii romîne. ▭ Alternanțele fonetice privesc atît vocalele, cît și consoanele. IORDAN, L. R. 167. Un glas limpede de orășan care spunea uscat și simplu vocalele, se ridică deasupra gălăgiei. DUMITRIU, B. forme 10. Lipsa unei vocale, greșul unei periode sînt lucruri serioase. RUSSO, S. 77. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ, vocale, substantiv feminin (fonetică) Sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. • Vocală neutră = structură vocalică ce se caracterizează prin formanți situați la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz. – Din latina vocalis, germana Vokal. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ, vocale, substantiv feminin (fonetică) Sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator, fără să întâlnească niciun obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. • Vocală neutră = structură vocalică ce se caracterizează prin formanți situați la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz. – Din latina vocalis, germana Vokal. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ substantiv feminin Sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< italiana vocale, latina vocalis]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ substantiv feminin sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă reprezentând un asemenea sunet. (< latina vocalis, germana Vokal) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru vocală: vocálă, vocale substantiv feminin Semn (notă) în muzica bisericească psaltică, în număr de zece, prin care se arată distanțele ascendente sau descendente dintre sunete. – Din latina vocalis, germana Vokal. Definiție sursă: Dicționar religios |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCÁLĂ vocalae forme 1) Sunet al vorbirii produs prin ieșirea liberă a curentului de aer din plămâni. 2) Semn grafic ce reprezintă un astfel de sunet. /<germ. Vokal, italiana vocale, latina vocalis Forme diferite ale cuvantului vocala: vocalae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vocală: vocală forme literă ce are un son prin sine însăș: a, e, i, o, u sunt vocale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VOCALĂ: VOCALĂ substantiv (fonetică) (învechit) glasnică, sunătoare. (Consoane și vocala.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vocală: vocálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat vocálei; plural vocále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vocală: vocálă substantiv feminin, plural vocále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VOCALA' VOCÁBULĂVOCABULÁRVOCABULÁRIUVOCÁLVOCÁLĂVOCÁLICVOCALÍSMvocalístVOCALITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vocală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vocală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vocală, muzică vocală, muzică ce cuprinde toate genurile I, 1, 2 la care participă vocea 1 omenească. Consoane și vocalăe. VOCÁLĂ vocalăe forme 1 Sunet al vorbirii produs prin ieșirea liberă a curentului de aer din plămâni. Consoane și vocală. |
GRAMATICA cuvântului vocală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vocală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vocală poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vocală? Vezi cuvântul vocală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vocală?[ vo-ca-lă ] Se pare că cuvântul vocală are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL vocală Inţelegi mai uşor cuvântul vocală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeVocală anterioară = vocală palatală, vocală prepalatală; vocală centrală = vocală medială; vocală medială = vocală centrală; vocală palatală = vocală anterioară, vocală prepalatală; vocală posterioară = vocală postpalatală, vocală velară; vocală postpalatală = vocală posterioară, vocală velară; vocală prepalatală = vocală anterioară, vocală palatală; vocală velară = vocală posterioară, vocală postpalatală Vocală neutră = structură vocalică ce se caracterizează prin formanți situați la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz Vocală neutră = structură vocalică ce se caracterizează prin formanți situați la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vocală |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea limbă ascuțită sau rea, de șarpe?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|