 | as |
|
| Vlăstar [ vlăs-tar ] VEZI SINONIME PENTRU vlăstar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vlastar în mai multe dicționareDefinițiile pentru vlastar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VLĂSTAR: VLĂSTÁR, vlăstare, substantiv neutru 1. Lăstar. Din tulpina bătrînă și putredă a fagului încolțesc vlăstare tinere și vioaie. RUSSO, O. 27. 2. Descendent, coborîtor al unei familii. Lui îi va reveni cuvîntul hotărîtor în alegerea carierii tînărului vlăstar. VORNIC, P. 10. Gh. Eminovici a trimis pe acest întîi vlăstar al său să studieze medicina la Viena. CĂLINESCU, E. 32. Nicolaie Postelnicu, vlăstarul unei vechi familii boierești, sărăcit de tot. REBREANU, R. I 55. – plural și: (m.) vlăstari (COȘBUC, P. I 285). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VLĂSTAR: VLĂSTAR s. 1. (botanică) lăstar, mladă, mlădiță, smicea, (învechit și popular) odraslă, (regional) loază, mlădoacă. (vlastar de salcie.) 2. copil, odraslă, progenitură, (popular și fam.) prăsilă, (învechit) naștere. (Ăsta e vlastar lui.) 3. coborîtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborîtor, urmaș, viță, (popular și fam.) prăsilă, (învechit și regional) rămășiță, (prin Transilvania) porodiță, (învechit) mărădic, rod, sămînță, semințenie, seminție, următor. (vlastar de domn.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vlăstar: vlăstár și lăstár m. și n., plural e (limba neogreacă vlastári, despre vgr. blastárion; limba bulgară vlastár și lastár, vechea slavă vlastarĭ). Ramură răsărită de curînd: vlăstarĭ tinerĭ răsărițĭ din tulpinele unor giganțĭ trîntițĭ de furtună (A. Frunză, verb reflexiv:. 1922, 7, 77). figurat Odraslă, progenitură: educarea tinerelor vlăstare, ultimu vlăstar al uneĭ familiĭ. Muntenia Lăstăriș: staŭ la umbră în lăstar (Br.-Voĭn. Puĭul). – Și vlăstáre, forme, plural ărĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru vlăstar: vlăstár (-re), substantiv neutru – Mlădiță, puiet. – Variante lăstar. Mr., megl. vlăstar. Mgr. βλαστάριον, prin intermediul limba bulgară vlastara, vlastari, variantă din limba bulgară, limba sârbă lastar (Miklosich, Fremdw., 104; Tiktin; conform Vasmer, greacă, 88), conform albaneză vljastar, limba turcă lastaria. – derivat (v)lăstăret, substantiv neutru (crîng, lăstăriș); (v)lăstări, verb (a da lăstari); vlăstăriș, substantiv neutru (mulțime de lăstari). Forme diferite ale cuvantului vlastar: vlastar-re Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vlăstar: vlăstar m. 1. primul colț sau germen ce dau semințele plantelor; 2. ramură nouă sau frunză ieșită din rădăcina cea veche; 3. ramură tânără altoită pe altă plantă; 4. figurat progenitură. [greacă mod. VLASTÁRI, mlădiță]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VLĂSTAR: VLĂSTÁR vlastare m. 1) Ramură nouă, care răsare din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase; mlădiță; lăstar. 2) figurat Descendent al unei familii; urmaș. /<ngr. vlastári[1] Forme diferite ale cuvantului vlastar: vlastare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VLĂSTAR: VLĂSTÁR, vlăstare, substantiv neutru 1. Lăstar. 2. figurat Descendent, coborâtor al unei familii. [plural și: (m.) vlăstari] – Din limba neogreacă vlastári. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VLĂSTAR: VLĂSTÁR, vlăstare, substantiv neutru 1. Lăstar. 2. figurat Urmaș, descendent (al unei familii). [plural și: (m.) vlăstari] – Din limba neogreacă vlastári. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vlăstar: vlăstár substantiv neutru, plural vlăstáre/vlăstári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vlăstar: vlăstár substantiv neutru, plural vlăstáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'VLASTAR' VLÁȘIȚĂVlașneculvlastVLÁSTĂVLĂSTÁRvlăstăréscvlăstărétvlăstărívlăstăríș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vlăstar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vlăstar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vlăstar de salcie. Ăsta e vlăstar lui. Vlăstar de domn. VLĂSTÁR vlăstare m. |
GRAMATICA cuvântului vlăstar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vlăstar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vlăstar poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vlăstar? Vezi cuvântul vlăstar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vlăstar?[ vlăs-tar ] Se pare că cuvântul vlăstar are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vlăstar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Consiliu pedagogic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vlăstar are forma: vlăstáre/vlăstári
