|
Vîrî [ vî-rî ] VEZI SINONIME PENTRU vîrî PE ESINONIME.COM definiția cuvântului viri în mai multe dicționareDefinițiile pentru viri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VÎRÎ: VÎRÎ, vîr, verb IV. 1. tranzitiv (Uneori în concurență cu băga) A băga, a introduce. Felix se înroși la față și vîrî repede mîna în buzunar. CĂLINESCU, E. O. I 36. Cu pușca, cu torba, gros înfășurat în căldura hainelor, mă sui și îmi vîr picioarele în fîn. SADOVEANU, O. VII 331. Domnul vîră adînc capul pe ferestruică înăuntru, împiegatul surprins de această mișcare se dă-napoi. CARAGIALE, O. II 211. Pune roata la loc, vîră leuca, sucește lamba. CREANGĂ, P. 125. • Expresia: A-și vîrî nasul în ceva (undeva sau în toate) vezi nas (1). A-și vîrî coada (în ceva) vezi coadă (1). A-și vîrî dracul coada vezi coadă (1). A-i vîrî cuiva ceva pe gît = a sili pe cineva să accepte ceva împotriva voinței sale. A-i vîrî cuiva ceva în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; a sugera cuiva ceva. Cine ți-a vîrît în cap și una ca aceasta? CREANGĂ, P. 194. A-și vîrî capul sănătos (sau teafăr, zdravăn etc.) sub evanghelie vezi evanghelie. A-și vîrî (sau a vîrî cuiva) mințile în cap = a se cuminți (sau a face pe cineva să se cumințească). Să le vîre mințile în cap pe o sută de ani. DUMITRIU, N. 78. Vîră-ți mințile în cap și învață rînduiala lumii ș-a vieții, c-a să-ți prindă bine. SADOVEANU, O. VIII 213. A vîrî verb reflexiv:ajbă = a semăna neînțelegeri, ură; a face intrigi. Scaraoschi... a dat poroncă tuturor slugilor sale... să vîre verb reflexiv:ajbă între oameni. CREANGĂ, P. 144. ♦ A înfige, a împlînta. (figurat) Titu Herdelea se strecură afară. Roșu îi vîrîse un cuțit în suflet. REBREANU, R. II 79. • (Cu complementul «bani», «capital») A învesti. A trebuit să-mi vîr tot capitalul în porci, din care pricină am rămas calic. ȘEZ. II 220. 2. tranzitiv (Cu privire la oameni) A face să intre undeva (de bunăvoie sau forțat); (cu privire la animale) a conduce, a mîna înăuntru. Doamne... blagoslovește-mi turbinca asta, că ori pe cine-oi verb reflexiv:ea eu, să-l vîr într-însa. CREANGĂ, P. 300. Mîndrele, cînd l-au zărit, înainte i-au ieșit. Una poarta-i deschidea, Una-n casă mi-l vîra. SEVASTOS, C. 297. • Expresia: A vîrî pe cineva (de viu) în groapă (în mormînt sau în pămînt) = a) (în amenințări) a omorî pe cineva. Mai tare! că te vîr în pămînt. SADOVEANU, O. VI 205; b) a pricinui cuiva supărări mari, a ucide pe cineva cu zile. Aceste erau de ajuns... s-o vîre în groapă pe biata babă. CREANGĂ, P. 14. A vîrî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile) sau în sperieți (sau în toți sperieții) sau în groază (sau în toate grozile morții) = a speria tare (pe cineva), a îngrozi. Am să te vîr și eu în toate grozile morții. CREANGĂ, P. 58. Să nu mai zici că vine lupul, Moș Nichifor, că mă vîri în toate boalele. id. ib. 121. Mi-a ieșit înainte un urs grozav care m-a vîrît în toți sperieții. id. ib. 186. A vîrî (pe cineva) în (sau la) belea vezi belea. ♦ (Cu determinarea «la pușcărie», «la închisoare» sau un echivalent al acestora) A face ca cineva să fie închis, întemnițat. Asta... e în stare să-și vîre pe tată-său și pe mă-sa la pușcărie. C. PETRESCU, C. vezi 112. ♦ tranzitiv factitiv (Cu diverse determinări care indică o ocupație, o meserie) A face să fie angajat într-un serviciu. Îl vîrîse în slujbă aproape de doi ani. VORNIC, P. 195. 3. reflexiv A intra, a se băga (într-un spațiu îngust). Jap era prea bucuros de această singurătate, se vîra sub divan și observa din umbră. GALACTION, O. I 307. S-a dezbrăcat singură și îndată s-a vîrît în pătuceanul ei de odinioară. REBREANU, R. I 207. Trebuie să mă vîr iar în așternut, să mă-ncălzesc. CARAGIALE, O. III 137. Mezinul se vîrî iute în horn. CREANGĂ, P. 23. ♦ A se înghesui. Cineva se vîră în mine, mă strînge de braț și tremură. SAHIA, N. 120. Focurile chirigiilor se stinseseră: oameni și vite dormeau pe coceni, vîrîndu-se cuminți unii într-alții, jos, la pămînt. CARAGIALE, P. 36. • Expresia: A se vîrî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva manifestîndu-i un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insinuant. Ai reușit să te vîri în sufletul Irinei și într-al meu. BARANGA, I. 189. A se vîrî sub pielea cuiva = a căuta să cîștige încrederea sau dragostea cuiva, a se insinua pe lîngă cineva. Era pericol să i se vîre sub piele femeia asta. DUMITRIU, N. 129. ♦ figurat A se amesteca între alții (intervenind într-un sens oarecare). Ziaristul să rămîie în lumea lui, nu să se vîre printre ciocoi, să-și adoarmă conștiința. REBREANU, R. I 210. Ar fi trebuit să se vîre în acel popor din Transilvania, ar fi trebuit să-l întrebe ce-l doare. IONESCU-RION, C. 28. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VÎRÎ: VÎRÎ verb 1. a băga, a introduce. (viri mîna în apă, cheia în broască.) 2. a băga, a introduce, a pune. (viri vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a băga, a introduce, a trece. (viri ața prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se introduce. (S-a viri în spărtura din zid.) 5. a băga, a împlînta, a înfige, (rar) a implanta, (învechit și regional) a petrece. (A viri cuțitul în el.) 6. a băga, a îndesa, a înfunda, a trage. (viri căciula pe cap.) 7. a se băga, a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, a se îngrămădi. (Nu vă viri așa în mine!) 8. a băga, a închide, a pune. (Îl viri la arest.) 9. a se amesteca, a se băga, a interveni. (Nu s-a viri în discuțiile noastre.) 10. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, (popular) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Moldova și Bucovina) a se apuca. (S-a viri argat la un moșier.) 11. a băga, a investi, a plasa. (Cît capital a viri în această afacere?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VIRI' VÎRGOLICIVÍRGULĂvîrhvîrhóvnicVÎRÎVÎRÎCIOSvirídviridiflórVIRIDÍN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL VÎRÎ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vîrî dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VÎrÎ mîna în apă, cheia în broască. VÎrÎ vinul în damigeană, găina în traistă. VÎrÎ ața prin urechea acului. S-a vÎrÎ în spărtura din zid. A vÎrÎ cuțitul în el. VÎrÎ căciula pe cap. Nu vă vÎrÎ așa în mine! 8. Îl vÎrÎ la arest. Nu s-a vÎrÎ în discuțiile noastre. S-a vÎrÎ argat la un moșier. Cît capital a vÎrÎ în această afacere?. |
GRAMATICA cuvântului VÎRÎ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vîrî. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul VÎRÎ poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE vîrî? Vezi cuvântul vîrî desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vîrî?[ vî-rî ] Se pare că cuvântul vîrî are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL VÎRÎ Inţelegi mai uşor cuvântul vîrî dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA-i vîrî cuiva ceva pe gît = a sili pe cineva să accepte ceva împotriva voinței sale A-i vîrî cuiva ceva în cap = a a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; a sugera cuiva ceva A-și vîrî sau a vîrî cuiva mințile în cap = a se cuminți sau a face pe cineva să se cumințească A vîrî verb reflexiv:ajbă = a semăna neînțelegeri, ură; a face intrigi A vîrî pe cineva de viu în groapă în mormînt sau în pămînt = a în amenințări a omorî pe cineva A vîrî pe cineva în boală sau în toate bolile sau în sperieți sau în toți sperieții sau în groază sau în toate grozile morții = a speria tare pe cineva, a îngrozi A se vîrî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva manifestîndu-i un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insinuant A se vîrî sub pielea cuiva = a căuta să cîștige încrederea sau dragostea cuiva, a se insinua pe lîngă cineva |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și pleca inima?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|