eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vintura


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Vîntura [ vîn-tu-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU vîntura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vintura în mai multe dicționare

Definițiile pentru vintura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VÎNTURA:
VÎNTURÁ, vî́ntur, verb

I. tranzitiv

1. A trece boabele de cereale prin vînturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime, pentru ca vîntul să împrăștie impuritățile ușoare. Blajina noră... acuși pisa mălaiul și-l vîntura. CREANGĂ, P.

6. Și griul se triera și flăcăi îl vîntura. ALECSANDRI, P. P. 389. Este un iepure șchiop Într-un vîrf de plop Și vîntură bob (Vîntul). GOROVEI, C. 397.
       • absolut Cînd ajunse acasă, Chirică trierase, vînturase, măcinase. CREANGĂ, P. 160.
       • figurat Sînt idei care... cer să fie dezbătute, analizate și cernute prin sita discuțiunilor publice, pînă cînd, despărțite și vînturate de orice tărîțe, va rămînea numai grăunțele curat. ODOBESCU, S. III 407.
♦ figurat A împrăștia, a risipi; a spulbera. Morile vuiau de-a lungul apei, vînturînd prin spițele lor late talazele limpezi și clăbucite de spumă. DELAVRANCEA, T. 204. Peste-un ceas păgînitatea e ca pleava vînturată. EMINESCU, O. I 148. Să vînture ca pleava oștirile dușmane. ALECSANDRI, O. 207.

2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas în altul (pentru a-l răci, pentru a-l amesteca etc.). (reflexiv pasiv) După ce se capătă zeama colorată, se lasă de se răcește bine sau se vîntură dintr-un vas în altul. PAMFILE-LUPESCU, cromatică 53.

3. A mișca încoace și încolo; a agita. vezi flutura. Vîntura în mînă o biciușcă. PAS, Z. I 49. Cîțiva călăreți ieșiră din rînduri și începură a-și vîntura brațele în aer. SADOVEANU, O. I 183. Și chiuind se tot duceau feciorii vînturînd căciulile. MIRONESCU, S. A. 56.
       • reflexiv pasiv Deasupra mulțimii de țărani se vînturau securile și ciomegele. DUMITRIU, N. 112.
♦ reflexiv A umbla repede (și fără rost) de colo pînă colo. Trîntea ușile mînioasă și se vîntura în ogradă de la zămnic la poieți. C. PETRESCU, R. DR. 242.
♦ A răscoli, a răsturna, a întoarce pe dos. Mă șuii pe doi scai Și vedeam doi cai Și vîntul Vînturînd pămîntul (Plugul). GOROVEI, C. 298.
       • figurat Încruntat își vîntura sub țilindru tot soiul de întrebări și răspunsuri C. PETRESCU, A. R. 34. Ce grozav îmi vînturi mintea... moarte. VLAHUȚĂ, P. 45.

4. figurat (Cu privire la fapte, vorbe etc.) A da în vileag, a povesti, a comenta. Femeile vîntură intrigile obicinuite ale capitalei. DELAVRANCEA, la CADE.

5. (Cu complementul«lumea»,«țara» sau un echivalent al acestuia) A cutreiera, a colinda, a răscoli. Copil el să fie-acum. S-alerge cu dragii tovarăși, Să vînture lumea pe plac! COȘBUC, P. II 95. Crăișarule să aibi tu puterea mea, ai vîntura țările și mările. CREANGĂ, P. 190. M-am săturat de vînturat lumea. ALECSANDRI, T. I 438.

6. figurat (Rar, cu subiectul «vîntul») A sufla, a bate peste... Eu m-aș face vînt de vară. Fața vîntura-ți-o-aș. ALECSANDRI, P. P. 367.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VÎNTURA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VÎNTURA:
VÎNTURA verb

1. (agronomie) a triora. (vintura semințele cu triorul.)

2. a împrăștia, a risipi, a spulbera, (învechit) a spîrcui. (A-i vintura pe dușmani în cele patru zări.)

3. a se perinda, a se succeda. (Multă lume se vintura pe acolo.)

4. a colinda, a cutreiera, a parcurge, a străbate, (popular și fam.) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit și regional) a răzbate, (învechit) a plimba, (rar figurat) a treiera. (vintura pe rînd orașele și satele.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vîntura
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vîntura:
vîntura verb vezi BATE. SUFLA. TRECE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Vintura
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Vintura:
Vintura vezi Ventura

2.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'VINTURA'
VINTROÁIEVÎNTUÍVÎNTUÍTvîntuléțVÎNTURÁvî́ntură-lumeVÎNTURĂ-ȚÁRĂVÎNTURÁRVÎNTURÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Vintura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vintura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Vintura semințele cu triorul.
A-i vintura pe dușmani în cele patru zări.
Multă lume se vintura pe acolo.
Vintura pe rînd orașele și satele.

GRAMATICA cuvântului Vintura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vintura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Vintura poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE vîntura?
    Vezi cuvântul vîntura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vîntura?
    [ vîn-tu-ra ]
    Se pare că cuvântul vîntura are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: , cu atât?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    în general; obișnuit, de obicei
    noțiuni care conțin note arătând existența unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gândirii
    pe măsură ce
    după cum zici, ai măcar în parte dreptate
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app