 | as |
|
| Viitură [ vi-i-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU viitură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului viitura în mai multe dicționareDefinițiile pentru viitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIITURĂ: VIITÚRĂ viituri, substantiv feminin 1. (Uneori determinat prin «de apă») Creștere bruscă (de obicei de scurtă durată) a debitului unui curs de apă, datorită unei ploi torențiale sau topirii bruște a zăpezilor și a ghețurilor; umflare a apelor curgătoare. (avînd drept consecință revărsarea acestora). vezi inundație. Bolovani lăsați în loc ani întregi de viiturile cele mari ale primăverii. GALAN, Z. R. 43. La cea dintâi strajă a nopții, s-a auzit în Poiana Ursului freamătul grăbit al codrului, ca o viitură de ape mari. SADOVEANU, N. P. 66. La cea mai mică viitură de ape comunicațiile încetau. GHICA, S. XVII ♦ (Rar) Șerpuire înceată a apei; undă. [Mierlele] urmăreau cu interes mișcarea apei la dolii. În viiturile acestea line... hălăduiește peștele mărunt. SADOVEANU, vezi E. 71. 2. Mîl, pietriș, bolovani etc. aduși de apele curgătoare cînd se revarsă. Viitură multă... acoperea o parte din grădina părinților. Butuci întregi încurcau locul și apele furioase trecuseră prin garduri ca prin piepteni.GALACTION, I 205. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru viitură: viitúră forme, plural ĭ. Vest. Timpu veniriĭ în mare număr orĭ cantitate: viitura vacilor (P. P.). Apă venită mare și răpede, undă, șivoĭ, năboĭ, povoĭ: dealurĭ sparte de viiturile șuvoaĭelor (limba română Pit. 187). Aluviune, nomol depus de apă. – Și viitoare, plural orĭ. vezi venitură, vîjoĭ, zăpor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIITURĂ: VIITÚRĂ viiturai forme 1) Creștere bruscă a debitului unei ape curgătoare (după o ploaie torențială sau după topirea unor zăpezi abundente). 2) Depunere (de nămol, pietriș, crengi) care se formează după o revărsare de apă. [silabe vi-i-] /a veni + sufix viituratură Forme diferite ale cuvantului viitura: viiturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIITURĂ: VIITÚRĂ, viituri, substantiv feminin 1. Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea lui). 2. Mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă. [ pronunție: vi-i-] – Veni + sufix -tură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIITURĂ: VIITÚRĂ, viituri, substantiv feminin 1. Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea lui). 2. Mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă. [ pronunție: vi-i-] – Veni + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru viitură: viitúră (vi-i-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat viitúrii; plural viitúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru viitură: viitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat viitúrii; plural viitúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VIITURA' viitorístăVIITOROLÓGviitorológăVIITOROLOGÍEVIITÚRĂvîjVÎJĂÍvijălíevijăliós |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL viitură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului viitură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VIITÚRĂ viiturăi forme 1 Creștere bruscă a debitului unei ape curgătoare după o ploaie torențială sau după topirea unor zăpezi abundente. [silabe vi-i-] /a veni + sufix viiturătură. |
GRAMATICA cuvântului viitură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului viitură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul viitură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE viitură? Vezi cuvântul viitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul viitură?[ vi-i-tu-ră ] Se pare că cuvântul viitură are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ; în expresie a nu mai zice sau spune nici cârc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul viitură are forma: viitúri
