eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vietuitor


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Vieţuitor [ vi-e-ţu-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU vieţuitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vietuitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru vietuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIEȚUITÓR:
VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adjectiv Care viețuiește, trăiește, este în viață; viu. Dacă materia este supusă... evoluțiunii, cu atît mai mult celtda, ca ți ființele viețuitoare pe care le constituie. MARINESCU, P. A. 57. Spiritul omului viețuitor nu se conduce de clasificările noastre. GHEREA, ST. Hristos II 250. Șiretenia... este proprie tuturor ființelor viețuitoare. BOLINTINEANU, O. 299.
♦ (Substantivat, mai ales forme plural ) Ființă; vietate. Felurite soiuri de viețuitoare trăiesc... pe puntea șlepului de fier. BART, E. 330. Privazul îngust al ușii se umplu cu un fel de dihanie, căreia cu greu i-ai fi putut hotărî un loc pe scara lungă a viețuitoarelor. HOGAȘ, M. N. 82. Fiecare viețuitor răspunde într-un fel ori într-altul la dureri, la lovituri. GHEREA, ST. Hristos III 30.
Forme diferite ale cuvantului vietuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VIEȚUITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIEȚUITÓR:
VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adjectiv (învechit și popular) Care viețuiește; (care este) în viață, viu.
♦ (Substantivat, forme) Vietate, ființă. [ pronunție: -țu-i-]

– Viețui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului vietuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VIEȚUITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIEȚUITÓR:
VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adjectiv (învechit și popular) Care viețuiește; (care este) în viață, viu.
♦ (Substantivat, forme) Vietate, ființă. [ pronunție: -țu-i-]

– Viețui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului vietuitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VIEȚUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIEȚUITÓR:
VIEȚUITÓR vietuitoroáre (vietuitoróri, vietuitoroáre) rar Care viețuiește; aflat în viață; trăitor; viu. /a viețui + sufix vietuitortor
Forme diferite ale cuvantului vietuitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

viețuitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru viețuitor:
viețuitór (învechit, popular) (vie-țu-i-) adjectiv masculin, plural viețuitóri; forme singular și plural viețuitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

viețuitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru viețuitor:
viețuitór adjectiv masculin (silabe vie-), plural viețuitóri; forme singular și plural viețuitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

viețuitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru viețuitor:
viețuitor a. și m. care viețuește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

viețuitor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru viețuitor:
viețuitor adjectiv verbal VIU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'VIETUITOR'
vietórVIEȚUÍVIEȚUÍREVIEȚUITOÁREVIEȚUITÓRviézVIÉZUREVIEZURÍMEVIEZURÍNĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL viețuitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului viețuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VIEȚUITÓR viețuitoroáre viețuitoróri, viețuitoroáre rar Care viețuiește; aflat în viață; trăitor; viu.
/a viețui + sufix viețuitortor.

GRAMATICA cuvântului viețuitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului viețuitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul viețuitor poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul viețuitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE vieţuitor?
Vezi cuvântul vieţuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vieţuitor?
[ vi-e-ţu-i-tor ]
Se pare că cuvântul vieţuitor are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL viețuitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Febră pernicioasă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ține capul sau gâtul într-o poziție forțată, sucită, pentru a putea privi într-o anumită direcție
document cuprinzând condițiile pentru executarea unei lucrări
formă gravă a paludismului
combatere a perturbațiilor radioelectrice produse de instalațiile tehnice paraziți industriali prin acționarea directă asupra surselor care le provoacă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app