eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vier


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vier [ vi-er ]
VEZI SINONIME PENTRU vier PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vier în mai multe dicționare

Definițiile pentru vier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR2, vieri, substantiv masculin

1. Porc necastrat; mascul lăsat de prăsilă. Și-n tot cotețul S-adăposteau cîte cinzeci de scroafe Cu godăcei. În verb reflexiv:emea asta vierii Mîncau pe-afară. MURNU, O. 233.

2. Porc mistreț mascul. Cad pe brînci gliganii și vierii săgetați. ODOBESCU, S. III 110. Intrînd în dușmani singur, ca vieru-n stuhul tare, Au prins pe hanul Mirza. ALECSANDRI, P. III 284.

3. (La plural ) Numele popular al unei constelații. Steaua Aldebaran... are alături vierii, porcii sau scroafa cu purcei. PAMFILE, CER. 170.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VIER
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR1, vieri, substantiv masculin Cel care se ocupă cu cultura viței de vie și cu fabricarea vinului ( vezi podgorean); îngrijitor, păzitor la vie. S-a aflat că pe neamț îl cheamă Franț Capca și că e de meserie vier. STANCU, despre 53..
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VIER
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru VIER:
VIER substantiv vïer, sau substantiv vĭer.

1. Vierul s.

2. Vier/ea b. (verb reflexiv:); -escu act.; -ești; s.; Viere sau Vieria, Ion, mold. (Sd VII 60).

3. Vieroș m-rea (16 B IV 271); -i s.

4. conform Vierșani substantiv

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

vier
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru vier:
viér (-ri), substantiv masculin

– Porc necastrat, mistreț mascul. latina verrēs (Lambrior 93; Pușcariu 1880; REW 9239), conform italiana verro, prov., cat. verre, limba franceza ver.
Forme diferite ale cuvantului vier: vier-ri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

VIER
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIER:
VIER vieri m.

1) Porc necastrat, ținut special pentru reproducere.

2) Porc mistreț mascul. [Monosilabic] /<lat. verres
Forme diferite ale cuvantului vier: vieri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VIER
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR1, vieri, substantiv masculin (Rar) Podgorean, viticultor.
♦ Îngrijitor, păzitor de vie. [ pronunție: -vi-er]

– Vie + sufix -ar.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VIER
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR vieri m. Lucrător specializat în cultivarea viței de vie; podgorean; viticultor. [silabe vi-er] /vie + sufix vierer
Forme diferite ale cuvantului vier: vieri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

vier
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vier:
viér m. (despre vie saŭ latina vinearius). Îngrijitor de vie.

– Fem. -eásă și -íță, plural ese, ițe.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VIER
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR1, vieri, substantiv masculin (Rar) Podgorean, viticultor.
♦ Îngrijitor, păzitor de vie.

– Vie + sufix -ar.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VIER
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR2, vieri, substantiv masculin

1. Porc necastrat.

2. Porc mistreț mascul.

– Din latina verres.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VIER
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR2, vieri, substantiv masculin

1. Porc necastrat.

2. Porc mistreț mascul.

– latina verres.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VIER
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VIER:
VIER substantiv (Transilvania și Banat) vințeler. (vier este păzitorul viei.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vier
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vier:
vier m. cel ce cultivă sau păzește via. [latina VINEARIUS].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

vier
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vier:
viér1 (îngrijitor de vie) (rar) substantiv masculin, plural viéri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vier
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vier:
viér (îngrijitor de vie) substantiv masculin, plural viéri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

VIER
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VIER:
VIÉR substantiv verbal podgorean, viticultor.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

vier
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vier:
vier m. porc scopit. [latina VERRES].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

vier
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vier:
vier substantiv verbal PODGOREAN. VITICULTOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vier
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vier:
vier (porc) substantiv masculin, plural vieri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vier
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vier:
vier2 (porc) substantiv masculin, plural vieri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VIER'
vienájvienézVienițavientrájVIÉRVIÉRBĂVIEREÁSĂVIERIIVIERÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vier
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vier dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VIER vieri m.
VIÉR vieri m.
[silabe vi-er] /vie + sufix vierer.
Vier este păzitorul viei.
Vier este păzitorul viei.

GRAMATICA cuvântului vier?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vier.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vier poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vier sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul vier are forma: viéri
VEZI PLURALUL pentru vier la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vier?
Vezi cuvântul vier desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vier?
[ vi-er ]
Se pare că cuvântul vier are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vier

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se zbate de moarte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
sistem natural prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară
gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri înalte
a se zvârcoli foarte tare; a se lupta cu moartea, a trage să moară
de pomană, fără bani
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app