 | as |
|
| Vestitor [ ves-ti-tor ] VEZI SINONIME PENTRU vestitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vestitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru vestitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv Care vestește, care prevestește; prevestitor, anunțător. Alerga ca prin vis, cu duhul treaz și așteptînd să iasă din desișurile întunecoase de pe marginea drumului cine știe ce făptură primejdioasă, cine știe ce zgomot vestitor de cruzime și vărsare de sînge. DUMITRIU, vezi L. 13. • (Învechit, cu determinarea la dativ) Capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare greșalei lui. NEGRUZZI, S. I 143. Am slobozit cîteva tunuri vestitoare nenorocirii noastre. DRĂGHICI, R. 22. ♦ (Substantivat) Persoană care duce și aduce vești ( vezi informator), care anunță ( vezi sol, crainic), care prevestește, prezice ( vezi profet), (popular) care însoțește pe nuntași ( vezi colăcer). Am avut această naivitate Să cred că voi mai găsi aici poetul, Vestitorul, profetul. BARANGA, vezi A. 23 Cînd vestitorii ajung la casa ginerelui, mireasa cu ginerele, cu nașul... fac drum întors la noi acasă. STANCU, despre 184. Cu voia dumneavoastră se porniră vestitori La-mpărații, frați de-o lege, să trimeată pețitori. EFTIMIU, Î. 10. Toți vestitorii spun că au văzut mișcări mari în dosul șanțurilor. VISSARION, B. 349. Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor ție, Drept vestitorule apostol Al unei verb reflexiv:emi ce va să vie. GOGA, P. 25. (Poetic) Vijelia își trimisese înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripați. HOGAȘ, M. N. 175. Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITOR: VESTITOR s. 1. crainic, mesager, sol, trimis, (regional) crancău, (învechit) poslaneț, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunțat vestea printr-un vestitor.) 2. profet, proroc, (învechit) prorocitor. (Un vestitor mincinos.) 3. anunțător, prevestitor. (Rîndunelele sînt vestitor ale primăverii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care vestește; care prevestește. 2. S. m. și forme Persoană care duce și aduce vești, care anunță sau care prezice; (popular) persoană care însoțește pe nuntași (făcând anunțurile). – Vesti + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care vestește; care prevestește. 2. S. m. și forme Persoană care duce și aduce vesti, care anunță sau care prezice; (popular) persoană care însoțește pe nuntași (făcând anunțurile). – Vesti + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR2 vestitori m. 1) Persoană autorizată cu misiunea de a aduce vești publicului larg. 2) Persoană care vestește nunta, însoțind nuntașii. /a vesti + sufix vestitortor Forme diferite ale cuvantului vestitor: vestitori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR1 vestitoroáre (vestitoróri, vestitoroáre) Care vestește ceva; care aduce o veste. Semn vestitor de pace. /a vesti + sufix vestitortor Forme diferite ale cuvantului vestitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vestitor: vestitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural vestitóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural vestitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vestitor: vestitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural vestitóri; forme singular și plural vestitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vestitor: vestitór, -oáre substantiv Anunțător, ducător de veștĭ. vezi vistavoĭ. Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vestitor: vestitor a. și m. care dă de veste. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VESTITÓR: VESTITÓR substantiv verbal colăcar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vestitor: vestitor substantiv verbal COLĂCAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VESTITOR' VESTIMENTÁȚIEVestirVESTÍREVESTÍTVESTITÓRVESTMÂNTVEȘTMEAVEȘTMÎ́NTVEȘTMINTÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vestitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vestitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Au anunțat vestea printr-un vestitor. Un vestitor mincinos. Rîndunelele sînt vestitor ale primăverii. VESTITÓR2 vestitori m. /a vesti + sufix vestitortor. Rândunelele sunt vestitoroare ale primăverii. VESTITÓR1 vestitoroáre vestitoróri, vestitoroáre Care vestește ceva; care aduce o veste. Semn vestitor de pace. /a vesti + sufix vestitortor. |
GRAMATICA cuvântului vestitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vestitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vestitor poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vestitor? Vezi cuvântul vestitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vestitor?[ ves-ti-tor ] Se pare că cuvântul vestitor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vestitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pica cerul pe cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vestitor are forma: vestitóri
