 | as |
|
| Vestigiu [ ves-ti-giu ] VEZI SINONIME PENTRU vestigiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vestigiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru vestigiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU, vestigii, substantiv neutru (Livresc) Urmă din trecut; rămășiță a unui lucru vechi sau, figurat, a unei concepții, a unei mentalități, a unei culturi. vezi relicvă. Îmbrăcămintea lui roasă, cu manșete albe rotunde... avea oarecare vestigii de eleganță de mult demodată. CAMIL PETRESCU, N. 34. • (Poetic) O verb reflexiv:eme, vestigiile furtunii se mai zăresc deasupra înaltului podiș. BOGZA, C. O. 65. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU vestigiui n. 1) Rămășiță din trecut, care amintește despre ceva dispărut demult. vestigiui ale unei civilizații. 2) Obiect (rămas de la o persoană iubită sau de la un om de vază) păstrat ca o amintire scumpă; relicvă. vestigiui de familie. /<lat. vestigium, limba franceza vestige Forme diferite ale cuvantului vestigiu: vestigiui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU, vestigii, substantiv neutru (livresc) Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din limba franceza vestige, latina vestigium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU, vestigii, substantiv neutru Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din limba franceza vestige, latina vestigium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTIGIU s. 1. rămășiță, relicvă, urmă. (vestigiuiile trecutului.) 2. (la plural ) moaște (la plural), relicve (la plural) (învechit) rămășițe (la plural). (vestigiu sfinte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU substantiv neutru Urmă, rămășiță a ceva dispărut demult. [pronume -giu. / conform limba franceza vestige, latina vestigium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vestigiu: vestígiu substantiv neutru [-giu pronume -giu], articulat vestígiul; plural vestígii, articulat vestígiile (silabe -gi-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VESTIGIU: VESTÍGIU substantiv neutru urmă, rămășiță a ceva dispărut demult. (< limba franceza vestige, latina vestigium) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vestigiu: vestígiu [giu pronume giu] substantiv neutru, articulat vestígiul; plural vestígii, articulat vestígiile (-gi-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vestigiu: vestigiu n. urmă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'VESTIGIU' VESTIBULÁRVESTIBULÍTĂVÉSTICvestigiálVESTÍGIUvestiméntVESTIMENTÁRVESTIMENTÁȚIEVestir |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vestigiu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vestigiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VESTÍGIU vestigiui n. Vestigiui ale unei civilizații. Vestigiui de familie. Vestigiuiile trecutului. Vestigiu sfinte. |
GRAMATICA cuvântului vestigiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vestigiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vestigiu poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vestigiu? Vezi cuvântul vestigiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vestigiu?[ ves-ti-giu ] Se pare că cuvântul vestigiu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vestigiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cuiva la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vestigiu are forma: vestígii
