 | as |
|
| Veric [ ve-ric ] VEZI SINONIME PENTRU veric PE ESINONIME.COM definiția cuvântului veric în mai multe dicționareDefinițiile pentru veric din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VERIC: VERÍC, verici, substantiv masculin (Mai ales la vocativ) Diminutiv al lui văr. Eu sînt de părere, vericilor... să o luăm mai bine din loc, care pe unde poate. PAS, L. I 18. Crezi tu, măi vericule, că nu m-a usturat la ficați? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 243. Se întoarse, cînd ce să vezi? Unde venea, măre vericule, asupra lui năbădăioasa de scorpie. ISPIRESCU, L. 138. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VERIC: VERÍC, verici, substantiv masculin (popular și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + sufix -ic. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VERIC: VERÍC, verici, substantiv masculin (popular și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + sufix -ic. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru veric: veríc, -ă substantiv (dim. despre văr). Vest. Epitet prietenos cuĭ-va. Forme diferite ale cuvantului veric: veric-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru veric: veríc (popular, fam.) substantiv masculin, plural veríci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru veric: veric substantiv verbal VĂR. VERIȘOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru veric: veríc substantiv masculin, plural veríci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VERIC' VERGURÍEverhóvnicVERI-VeriaVERÍCVERICẤNDVERICÁREVERICÉVERICEÁ |
GRAMATICA cuvântului veric? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului veric. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul veric poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE veric? Vezi cuvântul veric desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul veric?[ ve-ric ] Se pare că cuvântul veric are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL veric |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a-și pierde compasul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul veric are forma: veríci
