 | as |
|
| Venerabil [ ve-ne-ra-bil ] VEZI SINONIME PENTRU venerabil PE ESINONIME.COM definiția cuvântului venerabil în mai multe dicționareDefinițiile pentru venerabil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL, -Ă, venerabili, -e, adjectiv Care inspiră respect, care este verb reflexiv:ednic de cinste, de stimă, de considerație. Mi-am auzit numele pronunțat de venerabila barbă albă de pe catedră. GALACTION, O. I 58. Caii pe cari dorise să joace «venerabila prietenă» au rămas pe drum. CAMIL PETRESCU, U. N. 177. Purta o venerabilă barbă albă pînă la brîu. BART, E. 171. Vederea venerabilă a acestui bătrîn boier, respectat de toată țara insuflă slujitorilor un sintiment de compătimire. BĂLCESCU, O. I 189. Bătrînii albi și venerabili. BOLLIAC, O. 45. • (Substantivat; glumeț) Cum intru, se scoală cu respect și mă poftește pe fotei. «Venerabile»-n sus, «venerabile»-n jos. CARAGIALE, O. I 110. Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL, -Ă, venerabili, -e, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Adesea substantivat) Care inspiră cel mai profund respect, care este verb reflexiv:ednic de o stimă, de o considerație deosebită. • Vârstă venerabilă, se spune despre vârsta unui om foarte bătrân. 2. S. m. (La catolici) Titlu dat unui candidat la beatificare și canonizare, înainte de a deveni fericit și apoi sfânt. – Din limba franceza vénération.[1] Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL, -Ă, venerabili, -e, adjectiv (Adesea substantivat) Care inspiră cel mai profund respect, care este verb reflexiv:ednic de o stimă, de o considerație deosebită. • Vârstă venerabilă, se spune despre vârsta unui om foarte bătrân. – Din limba franceza vénération.[1] Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERABIL adjectiv cinstit, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, (învechit) omenit, preacinstit. (O familie venerabil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL venerabilă (venerabili, venerabile) (despre persoane) Care inspiră sentimente de venerație, de stimă. /<fr. vénérable, latina venerabilis Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabilă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL, -Ă adjectiv (și s.) demn de înaltă considerație, de respect, de venerație. (< limba franceza vénérable, latina venerabilis) Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VENERABIL: VENERÁBIL, -Ă adjectiv Demn de considerație, de respect, de venerație. [conform limba franceza vénérable, latina venerabilis]. Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru venerabil: *venerábil, -ă adjectiv (latina venerabilis). Demn de venerațiune: un bătrîn, un aer venerabil. Forme diferite ale cuvantului venerabil: venerabil-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru venerabil: venerabil a. demn de venerațiune: om venerabil. ║ m. prezidentul unei loje masonice. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru venerabil: venerábil adjectiv masculin, plural venerábili; forme singular venerábilă, plural venerábile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru venerabil: venerábil adjectiv masculin, plural venerábili; forme venerábilă, plural venerábile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Venerabil: Venerabil ≠ abject, detestabil Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'VENERABIL' venepúncțieVENEPUNCTÚRĂVENER-VENERÁVENERÁBILvenerabilitáteVENERÁREVENERÁTVENERÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL VENERABIL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului venerabil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O familie venerabil. VENERÁBIL venerabilă venerabili, venerabile despre persoane Care inspiră sentimente de venerație, de stimă. |
GRAMATICA cuvântului VENERABIL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului venerabil. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul VENERABIL poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE venerabil? Vezi cuvântul venerabil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul venerabil?[ ve-ne-ra-bil ] Se pare că cuvântul venerabil are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL VENERABIL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cei de-acasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
