eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vehicul


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vehicul [ ve-hi-cul ]
VEZI SINONIME PENTRU vehicul PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vehicul în mai multe dicționare

Definițiile pentru vehicul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL, vehicule, substantiv neutru

1. Mijloc de transport cu sau fără tracțiune proprie, cu care se poate circula pe o cale de comunicație terestră, subterană, aeriană sau de apă. În adevăr, e-atîta larmă în capitalele moderne... Mari camioane cu gunoaie Și vehicule de tot neamul. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 53.

2. figurat Mijloc de propagare, în natură, în special a microorganismelor. Apa este vehiculul anumitor boli.

3. Piesă optică alcătuită dintr-un sistem de lentile convergente, montată la lunetele terestre între obiectiv și ocular pentru a răsturna imaginea produsă de obiectiv și a da o imagine dreaptă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEHICUL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL substantiv neutru

1. mijloc de transport, cu sau fără autopropulsie, terestru, subteran, în aer sau pe (sub) apă.

2. orice servește a transporta, a transmite un lucru; mijloc de transmitere a unei boli etc.; vector (I, 2).
       • mediu de dispersie a substanțelor active care intră în componența medicamentelor.

3. dispozitiv optic care dă imaginea dreaptă în lunetele terestre. (< limba franceza véhicule, latina vehiculum)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

VEHICUL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL substantiv neutru

1. Mijloc de transport (căruță, vagon de tren, automobil, bicicletă etc.)

2. (figurat) Mijloc de transmitere a unei boli etc.
♦ Mediu de dispersie a substanțelor active care intră în componența medicamentelor.

3. Sistem optic care dă imaginea dreaptă în lunetele terestre. [conform limba franceza véhicule, latina vehiculum].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

vehicul
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vehicul:
vehicul n.

1. mijloc de transport, pe uscat sau pe apă;

2. ceea ce servă a conduce, a transmite: aerul e vehiculul sunetului;

3. figurat ceea ce servă a propaga: tiparul e cel mai bun vehicul al cugetării.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VEHICUL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL vehicule n.

1) Mijloc de transport, care se deplasează pe o cale de comunicație.

2) figurat Cale sau mijloc de transmitere sau de propagare a ceva. /<fr. véhicule, latina vehiculum
Forme diferite ale cuvantului vehicul: vehicule

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VEHICUL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL, vehicule, substantiv neutru Mijloc de transport pe o cale de comunicație terestră, subterană, aeriană, cosmică, pe (sau sub) apă.

– Din limba franceza véhicule, latina vehiculum.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEHICUL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VEHICUL:
VEHÍCUL, vehicule, substantiv neutru Mijloc de transport pe o cale de comunicație terestră, subterană, aeriană, cosmică, pe (sau sub) apă.

– Din limba franceza véhicule, latina vehiculum.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

vehicul
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vehicul:
vehícul substantiv neutru, plural vehícule
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vehicul
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vehicul:
vehícul substantiv neutru, plural vehícule
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VEHICUL'
veghiuVegliaVEHEMÉNTVEHEMÉNȚĂVEHÍCULVEHICULÁvehiculárvehiculáreVÉHTER

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vehicul
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vehicul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VEHÍCUL vehicule n.

GRAMATICA cuvântului vehicul?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vehicul.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vehicul poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vehicul sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul vehicul are forma: vehícule
VEZI PLURALUL pentru vehicul la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vehicul?
Vezi cuvântul vehicul desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vehicul?
[ ve-hi-cul ]
Se pare că cuvântul vehicul are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vehicul

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bărbie dublă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a din cale-afară, peste măsură; b căldură foarte mare, caniculă, arșiță
e din cale-afară de caraghios
gușa de sub bărbie la persoanele grase
potrivit cu mijloacele sau cu posibilitățile cuiva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app