eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vatamatura


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vătămătură [ vă-tă-mă-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU vătămătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vatamatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru vatamatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTURĂ:
VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, substantiv feminin (Popular) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize acute ( vezi apendicită, hernie, colici). Copiii aveau scrofule, cei mai vîrstnici oftică, bătrînii vătămătură. PAS, Z. I 117. Îl năcăjea tusa, n-avea poftă de mîncare și mai ales îl chinuia vătămătură lui veche. SADOVEANU, O. VIII 87. Cînd m-apucă vătămătură, beau un pahar de rachiu. GANE, N. I 223. M-a lovit... o greață, o furnicătură prin pîntece, ca un feli de vătămătură. CONTEMPORANUL VII 505.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

vătămătură
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătúră, vătămături, substantiv feminin

– (medicină)

1. Rană provocată de o lovitură sau căzătură.

2. Schilozenie, paralizie; hernie; hâitură (ALRRM, 1969: 158).

– Din vătăma (< latina victimare) + sufix -ătură (DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

VĂTĂMĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTURĂ:
VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, substantiv feminin (popular) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.).

– Vătăma + sufix -ătură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VĂTĂMĂTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTURĂ:
VĂTĂMĂTÚRĂ vatamaturai forme popular Nume dat mai multor boli interne care provoacă diverse crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.). /a (se) vătăma + sufix vatamaturatură
Forme diferite ale cuvantului vatamatura: vatamaturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VĂTĂMĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTURĂ:
VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, substantiv feminin Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.).

– Vătăma + sufix -ătură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

vătămătură
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătúră, -i, substantiv feminin

– (medicină) Schilozenie, paralizie; hernie; hâitură (ALR 1969: 158).

– Din vătăma (< latina victimare) + -tură.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

vătămătură
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătură substantiv verbal COLICĂ. CRAMPĂ. DAUNĂ. HERNIE. LOVITURĂ. PAGUBĂ. PELAGRĂ. PIERDERE. PREJUDICIU. RANĂ. SPASM. STRICĂCIUNE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vătămătură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătúră forme, plural ĭ. Rezultatu vătămăriĭ, leziune. popular Ernie saŭ și altă boală a organelor din pîntece.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

vătămătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat vătămătúrii; plural vătămătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vătămătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat vătămătúrii; plural vătămătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vătămătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vătămătură:
vătămătură forme surpătură, hernie.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'VATAMATURA'
VĂTĂMÁREVĂTĂMÁTVĂTĂMĂTOÁREVĂTĂMĂTÓRVĂTĂMĂTÚRĂVĂTĂRÓGVĂTÁȘVĂTĂȘÉLVĂTĂȘÉSC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vătămătură
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vătămătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VĂTĂMĂTÚRĂ vătămăturăi forme popular Nume dat mai multor boli interne care provoacă diverse crize viscerale acute hernie, colici, pelagră etc.
/a se vătăma + sufix vătămăturătură.

GRAMATICA cuvântului vătămătură?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vătămătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vătămătură poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vătămătură sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul vătămătură are forma: vătămătúri
VEZI PLURALUL pentru vătămătură la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vătămătură?
Vezi cuvântul vătămătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vătămătură?
[ vă-tă-mă-tu-ră ]
Se pare că cuvântul vătămătură are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vătămătură

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: țârâita substantiv feminin articulat în locuțiune adverbiala cu țârâita?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a pune pe cineva în imposibilitate de a bârfi
luna în prima ei fază, când are forma unei seceri subțiri; lună-nouă
puțin câte puțin
a în trecut epoca de la sfârșitul evului mediu, cuprinsă între 1453 căderea constantinopolului și revoluția franceză din 1789; b curent epocă cuprinsă între revoluția franceză din 1789 și unirea din 1918
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app