 | as |
|
| Vânt [ vânt ] VEZI SINONIME PENTRU vânt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vant în mai multe dicționareDefinițiile pentru vant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VÂNT: VÂNT, vânturi, substantiv neutru 1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei. • Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva. • Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede. • Expresia: Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. A se așterne vântului = a alerga foarte repede. A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede. Bate vântul, se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac. A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală. Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni. A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate. A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit. (Rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi. 2. Aer, văzduh. • Locuţiune adverbiala În vânt = a) în gol; b) în sus; c) figurat fără folos, zadarnic. 3. Curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.). 4. (În expresie) A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară (dintr-o slujbă); b) (familial) a scăpa de cineva. A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt. A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului). 5. (astronomie; în sintagma) Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare. – latina ventus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VÂNT: VÂNT, vânturi, substantiv neutru 1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei. • Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva. • Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede. • Expresia: Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. A se așterne vântului = a alerga foarte repede. A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede. Bate vântul, se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea niciun ban, a fi foarte sărac. A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală. Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni. A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate. A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit. (Rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi. 2. Aer, văzduh. • Locuţiune adverbiala În vânt = a) în gol; b) în sus; c) figurat fără folos, zadarnic. 3. Curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.). 4. (În expresie) A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară (dintr-o slujbă); b) (familial) a scăpa de cineva. A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt. A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului). 5. (astronomie; în sintagma) Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare. – latina ventus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VÂNT: VÂNT vanturi n. 1) Mișcare naturală a maselor de aer, provocată de diferența de temperatură și presiune atmosferică dintre două regiuni ale globului. vant uscat. vant cald. vant de miazăzi. • A se duce (a porni, a fugi) ca vantul a merge (a porni, a fugi) foarte repede. Vorbă-n vant vorbă fără rost. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vantul în buzunare (sau prin pungă) a nu avea nici o para chioară; a fi lipsit de mijloace. A arunca banii în vant a cheltui bani fără rost, pe nimicuri. A se duce pe vant(uri) a se risipi; a se împrăștia; a se pierde; a dispărea. A vedea dincotro bate vantul a se adapta unei situații, fără a ține seama de principii. A se da în vant după cineva (sau ceva) a dori mult pe cineva (sau ceva). A-și face (sau a face cuiva) vant a) a crea un curent de aer pe cale artificială (cu ventilatorul, evantaiul etc.); b) a îmbrânci, a da afară pe cineva; c) a accelera o acțiune. A-și lua vant a o porni cu viteză. 2) Înveliș gazos care înconjoară Pământul; atmosferă; aer. • În vant a) în gol; b) în zadar, fără nici un rost; c) în sus. /<lat. ventus Forme diferite ale cuvantului vant: vanturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vânt: vânt n. 1. mișcare mai mult sau mai puțin repede a aerului: vânt ușor, tare; de vânt, boală băbească, analogă cu de dânsele, și cauzată de un vânt rău; instrumente de vânt, în cari sunetul se produce prin aerul introdus, ca flautul, cornul, etc.; 2. aer agitat prin un mijloc particular: a face vânt cu o apărătoare; a face vânt, a da drumul, a o lua la fugă; 3. fugă impetuoasă: ține telegarii să nu iea vânt Hristos; 4. aer în genere: cine seamănă vânt, culege furtună Isp.; a vorbi în vânt, în deșert; 5. figurat suflare: de al patimilor vânt greacă AL.-vântul cel sălbatic al durerii EM.; 6. vânt turbat, uragan și în special eterul sau regiunea cea mai înaltă a atmosferei unde (crede poporul) păsările turbează sau amețesc recăzând pe pământ. [latina VENTUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vânt: vânt substantiv neutru, plural vânturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vânt: vânt substantiv neutru, plural vấnturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'VANT' VÂNJOȘÁVÂNJOȘÉNIEVÂNJOȘÍEVÂNÓSVÂNTVĂNTĂLĂCÍVÂNTĂRÁIEVANTERÍEvântéș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vânt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vânt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VÂNT vânturi n. Vânt uscat. Vânt cald. Vânt de miazăzi. • A se duce a porni, a fugi ca vântul a merge a porni, a fugi foarte repede. Vorbă-n vânt vorbă fără rost. A-i bate sau a-i sufla cuiva vântul în buzunare sau prin pungă a nu avea nici o para chioară; a fi lipsit de mijloace. A arunca banii în vânt a cheltui bani fără rost, pe nimicuri. A se duce pe vânturi a se risipi; a se împrăștia; a se pierde; a dispărea. A vedea dincotro bate vântul a se adapta unei situații, fără a ține seama de principii. A se da în vânt după cineva sau ceva a dori mult pe cineva sau ceva. A-și face sau a face cuiva vânt a a crea un curent de aer pe cale artificială cu ventilatorul, evantaiul etc. A-și lua vânt a o porni cu viteză. • În vânt a în gol; b în zadar, fără nici un rost; c în sus. |
GRAMATICA cuvântului vânt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vânt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vânt poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE vânt? Vezi cuvântul vânt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vânt?[ vânt ] Se pare că cuvântul vânt are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL vânt Inţelegi mai uşor cuvântul vânt dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede A se așterne vântului = a alerga foarte repede A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede A-i bate sau a-i sufla cuiva vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală Din sau de la cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate A-l bate vântul pe cineva = a fi extrem de slab sau de slăbit Rar A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi Locuţiune adverbiala În vânt = a în gol; b în sus; c figurat fără folos, zadarnic În expresie A face vânt = a a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară dintr-o slujbă; b familial a scăpa de cineva A-și face sau, rar, a-și da vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt A lua vânt = despre cai a porni, cu viteză mare scăpând de sub controlul conducătorului Astronomie; în sintagma Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede A se așterne vântului = a alerga foarte repede A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede A-i bate sau a-i sufla cuiva vântul în buzunare = a nu avea niciun ban, a fi foarte sărac A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală Din sau de la cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate A-l bate vântul pe cineva = a fi extrem de slab sau de slăbit Rar A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi Locuţiune adverbiala În vânt = a în gol; b în sus; c figurat fără folos, zadarnic În expresie A face vânt = a a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară dintr-o slujbă; b familial a scăpa de cineva A-și face sau, rar, a-și da vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt A lua vânt = despre cai a porni, cu viteză mare scăpând de sub controlul conducătorului Astronomie; în sintagma Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vânt |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da în primire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vânt are forma: vânturi
