eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vagabondaj


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vagabondaj [ va-ga-bon-daj ]
VEZI SINONIME PENTRU vagabondaj PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vagabondaj în mai multe dicționare

Definițiile pentru vagabondaj din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDÁJ, vagabondaje, substantiv neutru Faptul de a vagabonda; situația, starea celui care vagabondează. O înclinare spre vagabondaj. Lucra cîteva zile sau cîteva săptămîni într-un loc și apoi își strămuta uneltele, într-o căruță, într-altă parte. PAS, Z. I 42. Uitase zilele de foame; vagabondajul deznădăjduit cînd se strecura pe lîngă ziduri ca un cîine alungat. C. PETRESCU, C. vezi 163.

– Variantă: (învechit) vagabundágiu (HASDEU,

I. vezi 72) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VAGABONDAJ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDÁJ, (2) vagabondaje, substantiv neutru

1. Vagabondare; starea celui care vagabondează.

2. Infracțiune comisă de o persoană fără domiciliu, fără ocupație stabilă, fără mijloace de subzistență, care trăiește din expediente.

– Din limba franceza vagabondage.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VAGABONDAJ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDÁJ substantiv neutru Vagabondare; starea celui care vagabondează.
♦ Infracțiune comisă de omul capabil de muncă ce refuză să exercite o ocupație, fără domiciliu stabil și lipsit de mijloace cinstite de trai.

– Din limba franceza vagabondage.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VAGABONDAJ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDAJ s.

1. haimanalîc, hoinăreală, vagabondare, (rar) pușlamalîc, (regional) pușlanie, (învechit) ștrengărie. (Ce înseamnă vagabondaj ăsta zilnic?)

2. hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondare. (Un vagabondaj din loc în locuțiune)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

vagabondaj
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vagabondaj:
*vagabondáj n., plural e și urĭ (în franceză vagabondage). Iron. Haĭmanalîc, starea celuĭ fără domiciliŭ și fără ocupațiune serioasă: vagabondaju Țiganilor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VAGABONDAJ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDÁJ substantiv neutru Vagabondare; starea celui care vagabondează, situația de vagabond. [< limba franceza vagabondage].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

VAGABONDAJ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VAGABONDAJ:
VAGABONDÁJ substantiv neutru vagabondare.
       • starea celui care vagabondează. (< limba franceza vagabondage)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

vagabondaj
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vagabondaj:
vagabondáj substantiv neutru, (infracțiuni) plural vagabondáje
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vagabondaj
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vagabondaj:
vagabondáj substantiv neutru, (infracțiuni) plural vagabondáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vagabondaj
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vagabondaj:
vagabondaj n. starea de vagabond.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'VAGABONDAJ'
VAGVĂGĂ 1.VAGABÓNDVAGABONDÁVAGABONDÁJVAGABONDÁNTVAGABONDÁREvagabondézVAGABÚND

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vagabondaj
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vagabondaj dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce înseamnă vagabondaj ăsta zilnic? 2.
Un vagabondaj din loc în locuțiune.
Un vagabondaj din loc în locuțiune.

GRAMATICA cuvântului vagabondaj?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vagabondaj.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vagabondaj poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vagabondaj sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul vagabondaj are forma: vagabondáje
VEZI PLURALUL pentru vagabondaj la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vagabondaj?
Vezi cuvântul vagabondaj desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vagabondaj?
[ va-ga-bon-daj ]
Se pare că cuvântul vagabondaj are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vagabondaj

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în interior?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi în relații foarte proaste cu cineva
carne fără oase
înăuntru, pe dinăuntru
a ologi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app