 | as |
|
| Utila [ u-ti-la ] VEZI SINONIME PENTRU utila PE ESINONIME.COM definiția cuvântului utila în mai multe dicționareDefinițiile pentru utila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a utila (forma la infinitiv) A utila conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILÁ, utilez, verb I. tranzitiv (Cu privire la laboratoare, ateliere, uzine etc.) A înzestra cu tot utilajul necesar desfășurării procesului de producție. [În sat] o școală cu cîteva săli mari, utilată cu bogat material didactic. STANCU, U.R.S.S. 165. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILÁ, utilez, verb I. tranzitiv A înzestra un atelier, o fabrică etc. cu utilajul necesar desfășurării în bune condiții a procesului de producție. – Din limba franceza outiller. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILÁ, utilez, verb I. tranzitiv A înzestra un atelier, o fabrică etc. cu utilajul necesar desfășurării în bune condiții a procesului de producție. – Din limba franceza outiller. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILA verb a dota, a echipa, a înzestra, a prevedea, (învechit) a provedea. (A utila o uzină cu cele necesare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILÁ verb trecut a înzestra, a dota un atelier, o fabrică cu utilajul necesar. (< limba franceza outiller) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru UTILA: UTILÁ verb I. trecut A înzestra, a dota cu utilajul necesar. [< limba franceza outiller]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru utila: utilá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu utiléz, persoana a treia singular: el / ea și plural utileáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru utila: utilá (a utila) verb, indicativ prezent 3 utileáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'UTILA' UTIúti-útiUticaUTÍLUTILÁUTILÁJUTILÁREUTILÁTUTILITÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL utila Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului utila dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A utila o uzină cu cele necesare. A utila o uzină cu cele necesare. Utilá a utila verb, indicativ prezent 3 utileáză. |
GRAMATICA cuvântului utila? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului utila. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul utila poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE utila? Vezi cuvântul utila desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul utila?[ u-ti-la ] Se pare că cuvântul utila are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL utila |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua sau a apuca câmpii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul utila se conjugă: ei ele utileáză
