 | as |
|
| Uşurel [ u-şu-rel ] VEZI SINONIME PENTRU uşurel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului usurel în mai multe dicționareDefinițiile pentru usurel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘURÉL2, -EÁ, -ÍCĂ, ușurei, -le, adjectiv Diminutiv al lui ușor2. 1. vezi ușor (I 1). Scăparăm... toată marfa noastră ce erea mai însemnată și mai ușurică. GORJAN, H. II 70. Am avut o sorioară Ușurică ca o pană. SEVASTOS, C. 212. Că n-eți da o poveară ușurică Ca o peană de rindunică. TEODORESCU, P. P. 180. 2. vezi ușor (I 2). • (În expresii glumețe) Ușurel de minte = cu minte puțină, slab de minte. Báthor Cardinalul, ușurel de minte, Pe-un cal alb de spume fuge totnainte. ALECSANDRI, P. III 245. Mîndra mea cea tinerică și de minte ușurică. HODOȘ, P. P. 182. A fi ușurel = a nu avea bani. Bacșișul?... îl întrebă el zîmbind, altădată, acum sînt ușurel, moșule. DEMETRESCU, O. 131. 3. vezi ușor (I 3). Ce frumos știi mata să cazi! Totdeauna ai fost ușurică. DELAVRANCEA, O. II 309. Cămilele-aleargă săgeată și ele, În cîntecul apei se fac ușurele. MACEDONSKI, O. I 145. Da și mîndra-i ușurea, C-a mîncat carne de mia. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 364. • (În metafore) Roi de flăcări ușurele, Lucioli scînteietoare Trec în aer. ALECSANDRI, P. III 54. 4. vezi ușor (II 1). Ușurel vînt cînd bătea, Fluierul frumos cînta. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 510. ♦ (Poetic) Gingaș, delicat, diafan. Pe ușă intră, ușurică și luminoasă, jupînița Ilinca. SADOVEANU, O. I 91. Lăsînd... pe luciul apelor Vălurele ușurele. ALECSANDRI, P. P. 136. 5. vezi ușor (III 2). De gîndeai că a iubi este lucru ușurel. CONACHI, P. 221. 6. vezi ușor (III 3). Cel ce a făcut o asemenea vitejie nu cred eu să fi fost așa de ușurel, încît să nu fi luat verb reflexiv:eun semn cu care să-și dovedească fapta. ISPIRESCU, L. 257. ♦ (Despre scriitori, prin extensie despre operele lor) Fără adîncime de gîndire, lipsit de valoare, superficial. Prietenii... cei vechi îl știau drept un ușurel diletant. SADOVEANU, E. 172. Ușureii critici care caută în poezie logica prozaicelor dumnealor fierturi. MACEDONSKI, O. IV 81. ♦ Nepretențios. Publicarea rîndurilor mele ușurele ca prefață la valoroasa d-tale lucrare e o mare onoare pentru mine. CARAGIALE, O. VII 297. Forme diferite ale cuvantului usurel: usurel-eÁ -ÍcĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘURÉL1 adverb Diminutiv al lui ușor1. 1. vezi ușor (1). Vîntul stîrnise herghelia de nori Și iarba foșnea ușurel, uneori. DEȘLIU, G. 41. Din cînd în cînd cîte o mierlă trece drumul dintr-un tufiș în altul, fîlfîind ușurel, la fața pămîntului. SADOVEANU, O. VII 216. Vîntul abia adia și clătina ușurel frunzele. ISPIRESCU, L. 292. 2. vezi ușor (3). Vorbea ușurel, ca de ceva neînsemnat. DUMITRIU, P. forme 51. 3. vezi ușor (4). Adevărat, n-are de unde să știe... zice femeia stăpînindu-se și închizînd ușurel din pleoape. SADOVEANU, O. VIII 187. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘUREL adverb agale, alene, binișor, domol, încet, încetinel, încetișor, lin, liniștit, (popular și fam.) iavaș, (popular) cătinel, rara, (regional) mereu, (prin Transilvania) cîtingan. (Merge usurel.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ușurel: ușurél, -ícă adjectiv, plural eĭ, ele (dim. despre ușor). Ușor (propriŭ și figurat): sarcină, muncă ușoară. Frivol, neserios, ușuratic; om ușurel. adverb A judeca ușurel. Forme diferite ale cuvantului usurel: -ícă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘURÉL usurelícă (usureléi, usureléle) (diminutiv de la ușor) Cam ușor; destul de ușor. • usurel de minte cu minte puțină; mărginit. /ușor + sufix usurelel Forme diferite ale cuvantului usurel: usurelícă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘUREL adjectiv < ușor. 1. – Dima, post. 1649 (Glos); 2. -u, N. (Puc); -ul, Toader (16 A II 186); -ul, Radu (17 B II 440). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ușurei, -ele, adjectiv, adverb Diminutiv al lui ușor2. – Ușor2 + sufix -el, -ea, -ică. Forme diferite ale cuvantului usurel: usurel-eÁ -ÍcĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UȘUREL: UȘURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ușurei, -ele, adjectiv, adverb Diminutiv al lui ușor2. – Ușor2 + sufix -el, -ea, -ică. Forme diferite ale cuvantului usurel: usurel-eÁ -ÍcĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ușurel: ușurél adjectiv masculin, plural ușuréi; forme singular ușurícă/ ușureá, plural ușuréle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ușurel: !ușurél adjectiv masculin, plural ușuréi; forme ușurícă/ușureá, plural ușuréle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ușurel: ușurel a. și adverb 1. cam ușor; 2. figurat care nu e serios. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'USUREL' UȘURĂTÁTEUȘURÁTICUȘURĂTÓRUȘÚREUȘURÉLușurézUȘURÍMEUȘURÍNȚĂUȘÚȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL UȘUREL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uşurel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Merge uȘurel. UȘURÉL uȘurelícă uȘureléi, uȘureléle diminutiv de la ușor Cam ușor; destul de ușor. • uȘurel de minte cu minte puțină; mărginit. /ușor + sufix uȘurelel. |
GRAMATICA cuvântului UȘUREL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uşurel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul UȘUREL poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE uşurel? Vezi cuvântul uşurel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uşurel?[ u-şu-rel ] Se pare că cuvântul uşurel are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL UȘUREL Inţelegi mai uşor cuvântul uşurel dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În expresii glumețe Ușurel de minte = cu minte puțină, slab de minte A fi ușurel = a nu avea bani |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL UȘUREL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
