 | as |
|
| Uşă [ u-şă ] VEZI SINONIME PENTRU uşă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului usa în mai multe dicționareDefinițiile pentru usa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UȘĂ: ÚȘĂ, uși, substantiv feminin 1. Deschizătură de formă regulată, de obicei dreptunghiulară, lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă etc., pentru a permite accesul, pătrunderea (și ieșirea); ansamblu format dintr-un cadru fix ( vezi toc) de care se prinde, prin balamale, un panou vertical de lemn, de metal etc. mobil, care închide sau deschide această deschizătură; (prin restricție) panoul de lemn, de metal etc. din acest ansamblu. Cînd opri trenul, un băiețandru se repezi la vagonul în ușa căruia se arătase Grigore Iuga. REBREANU, R. I 69. Ușa e scoasă din țîțîna de jos. CARAGIALE, P. 48. Și cum vorbeau ei, numai iaca intră și Chirică pe ușă. CREANGĂ, P. 177. • Ușa băii = locul pe unde se coboară în mină. Ușă domnească (sau împărătească) sau ușa raiului = intrare principală în altar. Preotul... se arată în «ușa raiului» sau «ușa domnească» ori iesă lîngă tetrapod și de-aice apoi «strigă vestirile». MARIAN, NU. 203. • Locuţiune adverbiala La ușa... sau la ușă = foarte aproape (de...). În curînd înțelese că Stavrat într-adevăr are dreptate și că primejdia e la ușă. REBREANU, R. II 100. În curînd tiranul se văzu la ușa mormîntului. NEGRUZZI, S. I 159. • Expresia: (Despre evenimente, fenomene) A bate la ușă = a fi foarte aproape, a fi iminent. Acest program cuprinde... desființarea clăcii și emanciparea proprietății și toate celelalte reforme care băteau la ușă. KOGĂLNICEANU, S. A. 205. Ca-la-ușa-cortului vezi cort. A(-și) deschide (larg) ușile = a lăsa intrarea liberă, a da acces liber. Revoluția a organizat Ermitajul și a deschis larg ușile acestui muzeu poporului sovietic. STANCU, U.R.S.S. 119. A deschide cuiva amîndouă ușile = a primi pe cineva cu bucurie, cu brațele deschise. A lăsa (pe cineva) după ușă = a nesocoti, a desconsidera, a disprețui (pe cineva), a nu da nici o atenție (cuiva). Acei cari nu se bucură de un nume bun sînt lăsați după ușă, cum se zice. GHICA, la TDRG. A sta după ușă = a fi nesocotit, nebăgat în seamă; a se ține izolat, a sta deoparte în societate. A da (mai rar a arunca) sau a fi dat (mai rar aruncat) pe ușă afară = a goni sau a fi gonit de undeva. I se răspunse că va fi aruncat pe ușă afară cu sergentul. CĂLINESCU, E. O. II 308. (Rar) A primi (pe cineva) între două uși = a sta (cu cineva) de vorbă în fugă, căutînd să scape cît mai repede. Traian Arsen mi-a povestit că ministrul l-a primit între două uși, neliniștit, grăbit să-și expedieze musafirii. EFTIMIU, N. 93. A strînge (pe cineva) cu ușa = a forța (pe cineva) să facă sau să recunoască un lucru. Îmi vine să-i strîng cu ușa pe Bondicescu și pe Pungescovici ca să-mi hotărască odată ce gînduri au. ALECSANDRI, T. I 134. A lua ușa-n spate = a pleca, a ieși. A arăta (cuiva) ușa vezi arăta (2). A forța ușa vezi forța (2). A intra pe (sau prin) ușa din dos vezi dos (1). A scăpa pe (sau prin) ușa din dos vezi dos (1). A trînti (sau a închide) cuiva ușa în nas vezi nas (1). A da ușa de perete vezi da3 (I 9). A fi ușă de biserică vezi biserică (1). 2. figurat Casă, locuință. Care s-a întors de la ușa mea fără să cîștige dreptate și mîngîiere? NEGRUZZI, S. I 140. • Expresia: (A bate, a cere, a crește etc.) pe la ușile oamenilor (sau pe la ușile străine) = a munci pe la alții, a trăi din mila altora, a cere de pomană. Eu sînt Stoicea... care crescui pe la ușile străine. GALACTION, O. I 51. Nu m-ar fi lăsat el pe la ușile oamenilor dacă nu l-ar fi luat în oaste. CONTEMPORANUL, IV 391. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UȘĂ: ÚȘĂ usai forme 1) Deschizătură în peretele unei clădiri, la un vehicul, la mobilă etc. care face posibilă pătrunderea în interiorul lor. 2) Panou mobil prin manevrarea căruia se închide această deschizătură. • usa glisantă ușă care se deschide prin alunecare de-a lungul unui perete. usa turnantă ușă cu mai multe despărțituri, care permite accesul prin rotirea în jurul unui ax vertical central. A trăi usa în usa (a trăi) în vecinătate; alături. Ședință cu usaile închise ședință fără participarea reprezentanților presei. A arăta (cuiva) usaa a da (pe cineva) afară. A strânge cu usaa (pe cineva) a forța (pe cineva) să facă ceea ce i se cere, folosind momente demascatoare. A trânti usaa a-și manifesta supărarea izbind ușa cu putere. A trânti (sau a închide) cuiva usaa în nas a primi pe cineva cu ostilitate. A nu încăpea pe usa a fi prea corpolent. A umbla din usa în usa a cerși. A bate pe la toate usaile (sau porțile) a încerca fără succes rezolvarea unei cereri, apelând la diferite instanțe. A bate la usa a) a ciocăni în ușă, cerând permisiunea de a intra; b) a fi gata să aibă loc; a se apropia. A-(și) deschide larg (sau amândouă) usaile a) a lăsa intrarea liberă; b) a primi cu bucurie pe cineva. Închide usaa pe dinafară! Ieși! Pleacă! [G.-D. ușii] /<lat. ustia Forme diferite ale cuvantului usa: usai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UȘĂ: ÚȘĂ, uși, substantiv feminin 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă, pentru a permite intrarea (și ieșirea); ansamblu format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură; p. restr. tăblia din acest ansamblu. • Ușă domnească (sau împărătească) sau ușa raiului = intrarea principală a altarului. • Locuţiune adverbiala La ușă = foarte aproape. • locuțiune prepoziție La ușa... = în imediata apropiere (a...). • Expresia: A(-și) deschide (larg sau amândouă) ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă. A lăsa (pe cineva) după ușă = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenție. A sta după ușă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat. A bate la ușă = (de spre termene, evenimente etc.) a fi foarte aproape, a fi iminent. 2. figurat Casă, locuință. • Expresia: (A bate, a cere, a crește etc.) pe la ușile oamenilor = (a munci) pe la alții, (a trăi) din mila altora. A umbla din ușă-n ușă = a cerși. – latina *ustia (plural, devenit sg., al lui *ustium = ostium). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UȘĂ: ÚȘĂ, uși, substantiv feminin 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă, pentru a permite intrarea (și ieșirea); ansamblu format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură; p. restr. tăblia din acest ansamblu. • Ușă domnească (sau împărătească) sau ușa raiului = intrarea principală a altarului. • Locuţiune adverbiala La ușă = foarte aproape. • locuțiune prepoziție La ușa... = în imediata apropiere (a...). • Expresia: A(-și) deschide (larg sau amândouă) ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă. A lăsa (pe cineva) după ușă = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenție. A sta după ușă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat. A bate la ușă = (despre termene, evenimente etc.) a fi foarte aproape, a fi iminent. 2. figurat Casă, locuință. • Expresia: (A bate, a cere, a crește etc.) pe la ușile oamenilor = (a munci) pe la alții, (a trăi) din mila altora. A umbla din ușă-n ușă = a cerși. – latina *ustia (plural, devenit sg., al lui *ustium = ostium). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ușă: úșă (-și), substantiv feminin – 1. Poartă, intrare. – 2. Ușiță, a doua ușă de intrare, dublura ușii. – Variante ușă. Mr. ușe, megl. ușă. latina *ūstĭam, în loc de ōstĭum (Cipariu, gramatică, 160; Meyer-Lübke, ZRPh., XXV, 355; Pușcariu 1832; Pascu, I, 181; REW 6117; Rosetti, I, 60), conform italiana uscio, prov. uis, limba franceza huis, vezi spaniolă uzo. – derivat ușar(iu), substantiv masculin (portar), în Moldova variantă ușer(iu); ușarnic (variantă ușernic), adjectiv (vagabond); ușier, substantiv masculin (portar; pedel); format după limba franceza huissier; ușor (variantă ușcior, uscior), substantiv neutru (montant, stîlp, stîlp susținător al ușii), din latina ostĭolum (Cipariu, Elem., 115; Pușcariu 1843; REW 6116), conform engad. usöl, prov. uisol. Forme diferite ale cuvantului usa: usa-și Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ușă: ușă forme 1. poartă mică: uși împărătești, cele din mijlocul bisericii pe cari e zugrăvită Bunavestirea; 2. cortină brodată ce acopere ușa bisericii: a dăruit două poale pentru sfânta masă; două uși; 3. figurat mijloc de intrare: adevărul e ușa raiului. [latina OSTIA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UȘĂ: UȘĂ s. 1. poartă, prag, (Dobr.) tocat. (A ieșit în usa.) 2. intrare. (Ne așteptau cu toții la usa.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru UȘĂ: ÚȘĂ substantiv verbal chingă, orificiu piloric, pilor, stinghie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ușă: úșă substantiv feminin, articulat úșa, genitiv dativ articulat úșii; plural uși Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ușă: úșă substantiv feminin, articulat úșa, genitiv dativ articulat úșii; plural uși Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ușă: ușă substantiv verbal CHINGĂ. PILOR. STINGHIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'USA' URZITÓRurzitúrăURZÓIUȘÚȘĂușa-ráiuluiUSĂBÍREUSĂBÍTUSÁGIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ușă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ușă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÚȘĂ ușăi forme 1 Deschizătură în peretele unei clădiri, la un vehicul, la mobilă etc. • ușă glisantă ușă care se deschide prin alunecare de-a lungul unui perete. Ușă turnantă ușă cu mai multe despărțituri, care permite accesul prin rotirea în jurul unui ax vertical central. A trăi ușă în ușă a trăi în vecinătate; alături. Ședință cu ușăile închise ședință fără participarea reprezentanților presei. A arăta cuiva ușăa a da pe cineva afară. A strânge cu ușăa pe cineva a forța pe cineva să facă ceea ce i se cere, folosind momente demascatoare. A trânti ușăa a-și manifesta supărarea izbind ușa cu putere. A trânti sau a închide cuiva ușăa în nas a primi pe cineva cu ostilitate. A nu încăpea pe ușă a fi prea corpolent. A umbla din ușă în ușă a cerși. A bate pe la toate ușăile sau porțile a încerca fără succes rezolvarea unei cereri, apelând la diferite instanțe. A bate la ușă a a ciocăni în ușă, cerând permisiunea de a intra; b a fi gata să aibă loc; a se apropia. A-și deschide larg sau amândouă ușăile a a lăsa intrarea liberă; b a primi cu bucurie pe cineva. Închide ușăa pe dinafară! Ieși! Pleacă! [G. A ieșit în ușă. Ne așteptau cu toții la ușă. |
GRAMATICA cuvântului ușă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ușă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ușă poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE uşă? Vezi cuvântul uşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uşă?[ u-şă ] Se pare că cuvântul uşă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ușă Inţelegi mai uşor cuvântul ușă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Ușa băii = locul pe unde se coboară în mină Ușă domnească sau împărătească sau ușa raiului = intrare principală în altar Sau la ușă = foarte aproape de Despre evenimente, fenomene A bate la ușă = a fi foarte aproape, a fi iminent A-și deschide larg ușile = a lăsa intrarea liberă, a da acces liber A deschide cuiva amîndouă ușile = a primi pe cineva cu bucurie, cu brațele deschise A lăsa pe cineva după ușă = a nesocoti, a desconsidera, a disprețui pe cineva, a nu da nici o atenție cuiva A sta după ușă = a fi nesocotit, nebăgat în seamă; a se ține izolat, a sta deoparte în societate A da mai rar a arunca sau a fi dat mai rar aruncat pe ușă afară = a goni sau a fi gonit de undeva Rar A primi pe cineva între două uși = a sta cu cineva de vorbă în fugă, căutînd să scape cît mai repede A strînge pe cineva cu ușa = a forța pe cineva să facă sau să recunoască un lucru A lua ușa-n spate = a pleca, a ieși pe la ușile oamenilor sau pe la ușile străine = a munci pe la alții, a trăi din mila altora, a cere de pomană Ușă domnească sau împărătească sau ușa raiului = intrarea principală a altarului Locuţiune adverbiala La ușă = foarte aproape = în imediata apropiere a A-și deschide larg sau amândouă ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă A lăsa pe cineva după ușă = a nesocoti pe cineva, a nu da cuiva nici o atenție A sta după ușă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat A bate la ușă = de spre termene, evenimente etc pe la ușile oamenilor = a munci pe la alții, a trăi din mila altora A umbla din ușă-n ușă = a cerși , al lui *ustium = ostium Ușă domnească sau împărătească sau ușa raiului = intrarea principală a altarului Locuţiune adverbiala La ușă = foarte aproape = în imediata apropiere a A-și deschide larg sau amândouă ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă A lăsa pe cineva după ușă = a nesocoti pe cineva, a nu da cuiva nici o atenție A sta după ușă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat A bate la ușă = despre termene, evenimente etc pe la ușile oamenilor = a munci pe la alții, a trăi din mila altora A umbla din ușă-n ușă = a cerși , al lui *ustium = ostium Ușă glisantă = ușă rulantă; ușă rulantă vezi ușă glisantă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ușă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Conjuncție cauzală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ușă are forma: uși
