|
Uriaş [ u-ri-aş ] VEZI SINONIME PENTRU uriaş PE ESINONIME.COM definiția cuvântului urias în mai multe dicționareDefinițiile pentru urias din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIÁȘ, -Ă, uriași, -e, substantiv masculin și forme 1. Personaj din basme, închipuit sub forma unui om extraordinar de mare și de puternic ( vezi gigant, colos, titan); (sens curent) om foarte înalt și voinic. Oamenii se uitau cu un fel de mirare înspăimîntată la acest al doilea uriaș care venea în mijlocul lor. CAMIL PETRESCU, O. II 451. Ieși uriașul afară și răcni o dată ca urșii și începură a se aduna tot felul de fiare. RETEGANUL, P. V 64. La focul acesta au aflat un uriaș. SBIERA, P. 34. A fost odată un fel de uriaș care a găsit un plug cu șase boi; l-a luat în palmă și l-a dus la mama lui, întrebînd-o ce viermi sînt aceia. ȘEZ. XVIII 21. • figurat Calmul clipocit al apelor și susurul vîntului... erau sfîșiate de animația unui uriaș de beton și fier. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 484, 1/3. Se ridică din pămînt un colț sur, drept, neclintit, un uriaș împietrit ca spaima, cu capul atingînd de nori. EMINESCU, N. 23. ♦ (Adjectival) De proporții neobișnuite, mult mai mare decît normal. Trestia își legăna spicul uriaș, pufos și auriu. DUMITRIU, P. forme 220. O vijelie grea A prăbușit un uriaș stejar în calea mea. BENIUC, vezi 20. Să ne ducem cu toții! strigă un om mic și îndesat, cu o căciulă uriașă dată pe ceafă. REBREANU, R. II 44. Pare că privesc încă acei ochilari țuguieți pe nasui lui uriaș. NEGRUZZI, S. I 8. (Pleonastic) Într-o vale văzu un șarpe uriaș de mare. RETEGANUL, P. II 41. 2. figurat Personalitate de seamă, titan, gigant. (Cu pronunțare regională) Să ne oprim puțin în calea grunzuroasă a limbei... pentru a ne uita la urieșii care clădesc temelia ei. RUSSO, S. 51. Forme diferite ale cuvantului urias: urias-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIAȘ substantiv, adjectiv 1. substantiv colos, gigant, titan, (regional) tătar. (Un urias din basme.) 2. substantiv arătare, colos, matahală, namilă, (popular) măgăoaie, (regional) nămetenie, nătărală, (Moldova) bahahuie, (prin Transilvania) mamiță, (Olt.) sodom, (familial) huidumă. (Un urias cît toate zilele.) 3. adjectiv colosal, enorm, fabulos, gigantic, imens, (învechit și regional) nămilos, (învechit) urieșesc, (figurat) astronomic. (De proporții urias.) 4. adjectiv colosal, extraordinar, gigantic, titanic. (Eforturi urias.) 5. adjectiv colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, (livresc) mirabil, (învechit) manin, necrezut, (figurat) piramidal. (A avut din nou un noroc urias.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIÁȘ, -Ă, uriași, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Personaj din basme închipuit sub formă de om de proporții extraordinare, supranaturale. 2. S. m. și forme Persoană foarte înaltă și robustă. ♦ figurat Personalitate cu merite excepționale într-un anumit domeniu; titan, gigant; colos. 3. Adj. De proporții care depășesc cu mult proporția obișnuită, medie; enorm, colosal, gigantic. [ pronunție: -ri-aș] – Din limba maghiară óriás. Forme diferite ale cuvantului urias: urias-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIÁȘ, -Ă, uriași, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Personaj fabulos din basme cu înfățișare omenească, de dimensiuni gigantice. 2. S. m. și forme Persoană foarte înaltă și robustă. ♦ figurat Personalitate cu merite excepționale într-un anumit domeniu; titan, gigant; colos. 3. Adj. De proporții enorme, cu mult peste medie; enorm, colosal, gigantic. [ pronunție: -ri-aș] – Din limba maghiară óriás. Forme diferite ale cuvantului urias: urias-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIÁȘ1 uriasi m. 1) (în basme) (în opoziție cu pitic) Personaj imaginat ca fiind neobișnuit de înalt și înzestrat cu o forță fizică fantastică. 2) figurat Persoană dotată cu capacități excepționale într-un domeniu de activitate; titan. [silabe -ri-aș] /<ung. óriás Forme diferite ale cuvantului urias: uriasi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru uriaș: uriáș (-și), substantiv masculin – 1. Gigant, găligan. – 2. (Adj.) Gigantic, colosal. – Variante urieș. în limba maghiara óriás (Cihac, II, 537; Tiktin). – derivat urieșesc, adjectiv (gigantic); urieșiță, substantiv feminin (Transilvania, femeie uriașă). Forme diferite ale cuvantului urias: urias-și Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru URIAȘ: URIÁȘ2 uriasă (uriasi, uriase) și substantival Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; colosal; enorm; imens. Munți uriasi. [silabe -ri-aș] /<ung. óriás Forme diferite ale cuvantului urias: uriasă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru uriaș: uriaș m. om de stat peste măsură de înalt: uriașii poartă adesea nume de popoare (arap, jidov, tătar). [Ung. ORIÁS]. ║ a. gigantic: munți uriași. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru uriaș: uriáș m. (ung. óriás, id.). Gigant, colos, om foarte înalt și robust. – Ca adj e fals. vezi urieșesc, titan și jidov 2. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uriaș: uriáș (-ri-aș) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural uriáși; adjectiv feminin, substantiv feminin uriáșă, articulat uriáșa, genitiv dativ articulat uriáșei, plural uriáșe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uriaș: uriáș substantiv masculin, adjectiv masculin (silabe -ri-aș), plural uriáși; forme singular uriáșă, articulat uriáșa, genitiv dativ articulat uriáșei, plural uriáșe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Uriaș: Uriaș ≠ pigmeu, pitic Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'URIAS' URGONIÁNURÎUriaURIÁDNICURIÁȘUriașaUriașiÚRICURICÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Uriaș Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uriaș dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un uriaș din basme. Un uriaș cît toate zilele. De proporții uriaș. Eforturi uriaș. A avut din nou un noroc uriaș. Un uriaș din basme. Un uriaș de om. De proporții uriaș. URIÁȘ1 uriași m. URIÁȘ2 uriașă uriași, uriașe și substantival Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; colosal; enorm; imens. Munți uriași. |
GRAMATICA cuvântului Uriaș? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uriaș. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Uriaș poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE uriaş? Vezi cuvântul uriaş desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uriaş?[ u-ri-aş ] Se pare că cuvântul uriaş are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Uriaș |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Glumeț fudul de-o ureche?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|