 | as |
|
| Urbariu [ ur-ba-riu ] VEZI SINONIME PENTRU urbariu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului urbariu în mai multe dicționareDefinițiile pentru urbariu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru URBARIU: URBÁRIU, urbarii, substantiv neutru (Învechit) Registru oficial în care erau trecute proprietățile de pămînt individuale; carte funciară. (Cu grafie învechită) Ridicînd... țăranilor dreptul ce aveau în virtutea tutulor urbarielor... această lege n-a făcut decît a continua să favorizeze apăsarea clăcașilor de către proprietari. KOGĂLNICEANU, S. A. 158. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru URBARIU: URBÁRIU, urbarii, substantiv neutru (în Evul Mediu, în Transilvania) Registru oficial în care erau trecute proprietățile funciare; carte funciară. – Din germana Urbarium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru URBARIU: URBÁRIU, urbarii, substantiv neutru (învechit) Registru oficial în care erau trecute proprietățile funciare; carte funciară. – Din germana Urbarium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru urbariu: urbáriu substantiv neutru [-riu pronume -riu], articulat urbáriul; plural urbárii, articulat urbáriile (silabe ri-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru urbariu: urbáriu (învechit) [riu pronume riu] substantiv neutru, articulat urbáriul; plural urbárii, articulat urbáriile (-ri-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru urbariu: urbariu n. lege feudală care regula raporturile între proprietar și colon. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru urbariu: urbariu substantiv verbal CADASTRU. CARTE FUNCIARĂ. CARTE FUNDUARĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'URBARIU' URBANIZÁREURBANIZÁTurbanízmurbárURBÁRIUÚRBEUrbea-MareURBINOUrbuești |
GRAMATICA cuvântului urbariu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului urbariu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul urbariu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE urbariu? Vezi cuvântul urbariu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul urbariu?[ ur-ba-riu ] Se pare că cuvântul urbariu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL urbariu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea ceva asupra sa?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul urbariu are forma: urbárii
