|
Universal [ u-ni-ver-sal ] VEZI SINONIME PENTRU universal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului universal în mai multe dicționareDefinițiile pentru universal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL, -Ă, universali, -e, adjectiv 1. (Adesea prin exagerare) Care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot și e comun tuturor; general, obștesc. Pentru prima oară în istoria omenirii dorința universală de pace a devenit o cerere universală de pace, bazată pe credința că pacea universală este posibilă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 358, 1/4. A împăca poporul cu boierii și călugării se silise Iacob Despota: atrăgîndu-și o neîncredere din ambe părțile, el pieri sub loviturile unei coalițiuni universale. HASDEU, I. vezi 37. Știința astăzi nu este un mister; tiparul au făcut-o universală. KOGĂLNICEANU, S. 216. • Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. Legatar universal = persoană instituită prin testament ca moștenitoare a tuturor bunurilor cuiva. Spirit universal = persoană care stăpînește cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. În epoca lui Alecsandri... era verb reflexiv:emea (și nevoia) spiritelor universale: Alecsandri face politică, scoate reviste, culege literatura populară, e director de teatru, scrie în toate genurile literare în versuri și în proză, se ocupă cu gramatica etc. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 156. • (Adverbial) Desfășurarea revoluției în țara noastră a demonstrat încă o dată că leninismul este o teorie și o tactică universal valabilă. GHEORGHIU-DEJ, R. 26. • (Substantivat, n.) Particularul nu există decît în legătura sa cu universalul. ♦ Care se bucură de mare faimă; vestit, ilustru, celebru. Ceea ce face din Petru cel Mare o figură universală, un om al cărui nume va rămîne și după ce se va stinge amintirea celor mai vestiți împărați, e că despre el se poate spune că a avut geniul uneltelor. BOGZA, M. S. 61. 2. (Despre unelte, instrumente, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații, care este bun pentru mai multe situații. ♦ (Substantivat, n.) Mandrină de strung. Cu o apăsare de buton, mufa fixată în corpul universalului prinde să se învîrtească. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 7/1. Forme diferite ale cuvantului universal: universal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL, -Ă, universali, -e, adjectiv 1. Care aparține Universului, privitor la Univers; care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot ce există și este comun tuturor; care se referă la toate ființele sau lucrurile luate în considerație într-un caz dat; general, obștesc. • (Adverbial) Universal valabil. • (Substantivat, n.) Există o unitate dialectică între universal și particular. • (logică) Judecată universală = judecată care afirmă (sau neagă) un predicat în legătură cu totalitatea sferei subiectului. (juridic) Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 2. Care se bucură de o mare faimă; vestit, ilustru, celebru. 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (Despre unelte, instrumente, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații, bun pentru mai multe situații. ♦ (Substantivat, n.) Mandrină de strung. – Din limba franceza universel, latina universalis. Forme diferite ale cuvantului universal: universal-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL, -Ă, universali, -e, adjectiv 1. Care aparține Universului, privitor la Univers; care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot ce există și este comun tuturor; care se referă la toate ființele sau lucrurile luate în considerație într-un caz dat; general, obștesc. • (Adverbial) Universal valabil. • (Substantivat, n.) Există o unitate dialectică intre universal și particular. • (logică) Judecată universală = judecată care afirmă (sau neagă) un predicat în legătură cu totalitatea sferei subiectului. (juridic) Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 2. Care se bucură de o mare faimă; vestit, ilustru, celebru. 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (Despre unelte, instrumente, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații, bun pentru mai multe situații. ♦ (Substantivat, n.) Mandrină de strung. – Din limba franceza universel, latina universalis. Forme diferite ale cuvantului universal: universal-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL, -Ă adjectiv 1. Care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot și este comun tuturor lucrurilor; general. ♦ adverb Universal valabil. 2. (logică; despre judecăți) Al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului. ♦ (juridic) Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (Despre unelte, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații. // substantiv neutru Mandrină de strung. [< limba franceza universel, italiana universale, latina universalis]. Forme diferite ale cuvantului universal: universal-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL universală (universali, universale) 1) Care ține de univers; propriu universului. Gravitație universală. 2) Care caracterizează lumea întreagă; caracteristic pentru întreg globul pământesc. Istorie universală. 3) Care are cunoștințe din toate domeniile; cu cultură vastă; enciclopedic. 4) Care se referă la o totalitate de obiecte sau ființe; caracteristic pentru o anumită clasă de obiecte sau ființe. Remediu universal. Principiu universal. 5) (despre mașini, unelte, aparate) Care poate exercita mai multe operații; bun pentru executarea mai multor operații. /<fr. universal, latina universalis Forme diferite ale cuvantului universal: universală Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSÁL, -Ă I. adjectiv 1. care se extinde la întregul univers, care cuprinde tot ce există. • comun unei totalități cuprinzătoare de entități; general. 2. (logică; despre judecăți) al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului. • mondial. 3. care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (despre unelte, aparate) care poate fi folosit la mai multe operații. II. substantiv neutru mandrină de strung. (< limba franceza univesel, latina universalis) Forme diferite ale cuvantului universal: universal-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru universal: universal a. 1. care se întinde la tot și pretutindenea: legile universale ale naturei; 2. care îmbrățișează, coprinde tot: Goethe era un spirit universal; 3. care e fapta tuturor, ce provine dela toți: admirațiune universală. ║ n. 1. ceea ce este comun la indivizii din acelaș gen sau din aceeaș specie; 2. plural se zicea, în filozofia scolastică, de unele idei generale, considerate ca atribute comune tuturor ființelor: genul, specia, diferența, propriul și accidentalul. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSAL, casă americană de producție fondată, în 1912, de către Carl Laemmle. Prima companie independentă care, în 1915, deține un studio important (Universal City). În existența sa aproape centenară și-a cucerit popularitatea prin mari vedete, mari regizori și cultivarea unor genuri de succes: westernul, comedia și științifico-fantasticul. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru universal: *universál, -ă adjectiv (mlat. universalis). General, care cuprinde tot: remediŭ universal, admirațiune universală. Care știe de toate, care cuprinde toate, enciclopedic: Goethe era un spirit universal. adverb În mod universal, de toțĭ: savant universal recunoscut. Forme diferite ale cuvantului universal: universal-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIVERSAL: UNIVERSAL adjectiv 1. mondial. (La scară universal.) 2. general, obștesc. (Pace universal.) 3. cuprinzător, enciclopedic, vast. (Cunoștințe universal; spirit universal.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru universal: universál adjectiv masculin, plural universáli; forme singular universálă, plural universále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru universal: universál adjectiv masculin, plural universáli; forme universálă, plural universále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Universal: Universal ≠ particular Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'UNIVERSAL' UNIÚNEUNIVALÉNTUNIVÁLVUNIVÉRSUNIVERSÁLUNIVERSÁLIIUNIVERSALÍSMUNIVERSALÍSTUNIVERSALITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Universal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului universal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii UNIVERSÁL universală universali, universale 1 Care ține de univers; propriu universului. Gravitație universală. Istorie universală. Remediu universal. Principiu universal. La scară universal. Pace universal. Cunoștințe universal; spirit universal. Pace universal. |
GRAMATICA cuvântului Universal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului universal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Universal poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE universal? Vezi cuvântul universal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul universal?[ u-ni-ver-sal ] Se pare că cuvântul universal are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Universal Inţelegi mai uşor cuvântul universal dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări Legatar universal = persoană instituită prin testament ca moștenitoare a tuturor bunurilor cuiva Spirit universal = persoană care stăpînește cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă logică Judecată universală = judecată care afirmă sau neagă un predicat în legătură cu totalitatea sferei subiectului Juridic Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile logică Judecată universală = judecată care afirmă sau neagă un predicat în legătură cu totalitatea sferei subiectului Juridic Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile ♦ juridic Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Universal |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A dobândi un copil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|