 | as |
|
| Unic [ u-nic ] VEZI SINONIME PENTRU unic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului unic în mai multe dicționareDefinițiile pentru unic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC1, -Ă, unici, -e, adjectiv 1. Unul singur, numai unul; singur. Motane... unice amic și ornic. EMINESCU, O. I 48. Această fortăreață firească era, pentru eroul nostru, cel mai nimerit și, putem zice, unicul punct de așteptare. HASDEU, I. vezi 131. Domnița Manda, unica sa fiică... era singura mîngîiere. NEGRUZZI, S. I 105. • Sens unic vezi sens (3). 2. Care nu poate fi asemănat cu altul, care nu are precedent; fără seamăn, excepțional, incomparabil. [Moscova este] unică în lume prin frumusețe și bogăție. STANCU, U.R.S.S. 12. Ca și în cazul lui Eminescu, Creangă e unic în sine, însă divers în cetitori. SADOVEANU, E. 97. – Accentuat și: uníc. Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIC: UNIC adjectiv 1. singur, (învechit) singuratic. (unic la părinți; a mai rămas un unic exemplar.) 2. (botanică) singur, solitar. (Flori unic; frunze unic.) 3. incomparabil, inegalabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, (rar) neajuns, (învechit) neurmat. (O voce unic; însușiri unic.) 4. colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, uriaș, (livresc) mirabil, (învechit) manin, necrezut, (figurat) piramidal. (A avut din nou un noroc unic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNIC: UNÍC2, -Ă, unici, -e, pronume nehot. (Învechit și popular, în expresie) Nici unicul, nici unica = absolut nici unul, nici una. Dar acum... nici unica nu-mi mai place. SEVASTOS, C. 125. Văzînd împăratul că nici unicul nu i se înfățișează, se miră prea mult. GORJAN, H. IV 4. Fetele de-i auzea Nici unica nu vorbea. TEODORESCU, P. P. 563. ♦ (Substantivat, urmat de un adjectiv posesiv) Termen de alintare pentru o persoană dragă. Să videți, unicii mei, Ceruri plini de curcubei. ALECSANDRI, P. II 182. Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC uniccă (unicci, unicce) 1) Care este numai unul; singur de felul său. uniccul exemplar. 2) Care se impune prin calități neobișnuite; caracterizat prin originalitate deosebită; excepțional. Soartă uniccă. 3) Care este același pentru mai multe situații. Principiu unic. Soluție uniccă. 4) Care formează o unitate indisolubilă. Mișcare uniccă. Front unic. /<lat. unicus, limba franceza unique Forme diferite ale cuvantului unic: uniccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adjectiv 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil. [accentuat și: uníc] – Din latina unicus, limba franceza unique. Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adjectiv 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil. [accentuat și: uníc] – Din latina unicus, limba franceza unique. Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC, -Ă adjectiv (conform limba franceza unique, latina unicus): în sintagmele dependență unică, determinare unică, predicație unică și subordonare unică (vezi). Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC, -Ă adjectiv 1. Singur, într-un singur exemplar; numai unul. 2. Excepțional, fără seamăn, incomparabil. [conform latina unicus, limba franceza unique]. Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru unic: *únic, -ă adjectiv (latina únicus). Singur: fiŭ unic, exemplar unic. Incomparabil, fără seamăn: un talent unic. – Fals uníc (după limba franceza ). Forme diferite ale cuvantului unic: unic-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIC: ÚNIC, -Ă adjectiv 1. singur, într-un exemplar; numai unul. 2. excepțional, fără seamăn, incomparabil. (< limba franceza unique, latina unicus) Forme diferite ale cuvantului unic: unic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru unic: unic a. 1. singur: fiu unic; 2. figurat incomparabil: om unic, lucru unic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru unic: únic adjectiv masculin, plural únici; forme singular únică, plural únice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru unic: únic adjectiv masculin, plural únici; forme únică, plural únice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Unic: Unic ≠ general, multiplu Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'UNIC' UNIÁTUNIÁȚIEUNIATÍSMUNIÁXÚNICUni/căunicaménteUNICAMERÁLUNICAPSULÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Unic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului unic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Unic la părinți; a mai rămas un unic exemplar. Flori unic; frunze unic. O voce unic; însușiri unic. A avut din nou un noroc unic. ÚNIC uniccă unicci, unicce 1 Care este numai unul; singur de felul său. Uniccul exemplar. Soartă uniccă. Principiu unic. Soluție uniccă. Mișcare uniccă. Front unic. O voce unic; însușiri unice. |
GRAMATICA cuvântului Unic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului unic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Unic poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE unic? Vezi cuvântul unic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul unic?[ u-nic ] Se pare că cuvântul unic are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Unic Inţelegi mai uşor cuvântul unic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎnvechit și popular, în expresie Nici unicul, nici unica = absolut nici unul, nici una |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Unic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb din bătrâni?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
