 | as |
|
| Uni [ u-ni ] VEZI SINONIME PENTRU uni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului uni în mai multe dicționareDefinițiile pentru uni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a uni (forma la infinitiv) A uni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UNI: UNI verb 1. a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A uni elementele într-un tot.) 2. a asambla, a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni. (A uni elementele componente ale unui sistem.) 3. a (se) combina, a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) îngemăna. (A uni într-un anumit fel piesele.) 4. a îmbina, a încheia, a prinde. (A uni capetele bîrnelor.) 5. (tehnic) a se agrega, a se alipi, a se reuni. (Pulberile se uni într-o combinație nouă.) 6. (lingvistică, biologie, tehnică) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Două elemente ale vorbirii se pot uni.) 7. a (se) reuni, a (se) unifica. (A uni provinciile într-o singură țară.) 8. a se contopi, a fuziona. (Două partide care se uni.) 9. a se asocia, a se grupa, a se însoți, a se întovărăși, (învechit și popular) a se prinde, (regional) a se ortăci, (Moldova și Transilvania) a se însîmbra, (prin Transilvania) a se soți, (învechit) a intra. (Vino să te uni cu mine.) 10. a se căsători, a se lega, (popular) a se însoți, a se lua. (Cînd s-au uni?) 11. a (se) îmbina, a (se) împleti, (figurat) a (se) conjuga. (A uni în mod armonios diverse preocupări.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ2, unesc, verb IV. tranzitiv A crea o unitate sau un întreg, îmbinînd, legînd, împreunînd mai multe elemente. Drumul de fier unește-n zbor Orice popor cu alt popor. ALECSANDRI, T. I 361. Uni subt un singur sceptru provințiile romîne. NEGRUZZI, S. I 271. Soarta-mi cu a mulțimii aș verb reflexiv:ea să o unesc. ALEXANDRESCU, M. 6. • reflexiv figurat Norii cerului se uniseră cu apa oceanului. BART, E. 275. Un suvenir poetic... care se unește cu harpele din stele. ALECSANDRI, P. I 121. ♦ reflexiv A-și da mîna, a cădea la înțelegere, a face cauză comună. Dacă te-ai fi unit cu căpiteniile răscoalei... SADOVEANU, O. I 423. Astăzi, de-ar fi Dragomir cu noi, El cu Groza și cu Costea s-ar uni fără-ndoială. DAVILA, vezi vezi 64. Într-un gînd să ne unim, Pe Harap-Alb să-l slujim. CREANGĂ, P. 255. ♦ reflexiv A lua parte la..., a se ralia. Acu mă simt verb reflexiv:ednică să mă unesc și eu la giurămîntul vostru. ALECSANDRI, T. II 26. ♦ figurat A căsători. Moțoc și eu în taină am pus de gînd și-n cale Cu fiica lui, cu Ana, pe Despot să-l unim. ALECSANDRI, T. II 85. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ3, unesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv (recipr.) A (se) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot; a (se) împreuna, a (se) alătura, a (se) îmbina spre a forma un tot. 2. reflexiv recipr. A încheia o înțelegere, o alianță etc. în vederea unui scop comun. 3. tranzitiv și reflexiv recipr. A (se) lega prin căsătorie, a (se) căsători. – latina unire (= unescere). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ3, unesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv (recipr.) A (se) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot; a (se) împreuna, a (se) alătura, a (se) îmbina spre a forma un tot. 2. reflexiv recipr. A încheia o înțelegere, o alianță etc. în vederea unui scop comun. 3. tranzitiv și reflexiv recipr. A (se) lega prin căsătorie, a (se) căsători. – latina unire (= unescere). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ adjectiv invariabil (Franțuzism) Fără neregularități, egal. ♦ Fără ornamente; (specializare; despre stofe) fără desene, de o singură culoare. [pronume üni. / < limba franceza uni]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNI1-: UNI1- Element de compunere însemnînd «unul singur», care servește la formarea unor adjective, ca: unicelular, unicolor, unilateral, unipersonal etc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ2 adjectiv invariabil (Despre materiale textile, confecții) Care are o singură culoare; unicolor. [ pronunție: üní] – Din limba franceza uni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UNI: UNI2 adjectiv invariabil (Despre materiale textile, confecții) Care are o singură culoare; unicolor. [ pronunție: üni] – Din limba franceza uni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uni: uní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele unésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural uneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uni: uní2 (a uni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele unésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uneá; conjunctiv prezent 3 să unéască Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ [pr.: üni] adjectiv invariabil (despre țesături) Care are o singură culoare; unicolor. /Cuv. limba franceza Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru uni-: uni- – prefix care indică ideea de singularitate. în franceză uni-. Nu este productiv în limba română Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ adjectiv invariabil unicolor, (popular) sadea (invariabil). (O țesătură uni.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UNI: UNI adjectiv unicolor, (popular) sadea (invariabil). (O țesătură uni.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru UNI: UNÍ verb vezi conveni, înțelege, învoi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru uni: uni verb vezi CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uni: uní1 (în franceză) [u pronume ü] adjectiv invariabil Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uni: uní adjectiv invariabil [u pronume limba franceza ü] Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'UNI' UNGVEÁL, -ĂUNGVÉNTungvículăÚNGVISUNÍUNIARTICULÁTUNIÁTUNIÁȚIEUNIATÍSM |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL uni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A uni elementele într-un tot. A uni elementele componente ale unui sistem. A uni într-un anumit fel piesele. A uni capetele bîrnelor. Pulberile se uni într-o combinație nouă. Două elemente ale vorbirii se pot uni. A uni provinciile într-o singură țară. Două partide care se uni. Vino să te uni cu mine. Cînd s-au uni? 11. A uni în mod armonios diverse preocupări. A uni elementele într-un tot. A uni capetele bârnelor. Două elemente ale vorbirii se pot uni. A uni în mod armonios diverse preocupări. Uní2 a uni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele unésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uneá; conjunctiv prezent 3 să unéască. O țesătură uni. O țesătură uni. |
GRAMATICA cuvântului uni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul uni poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE uni? Vezi cuvântul uni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uni?[ u-ni ] Se pare că cuvântul uni are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL uni |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma insulă plutitoare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
