eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție umbla


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Umbla [ um-bla ]
VEZI SINONIME PENTRU umbla PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului umbla în mai multe dicționare

Definițiile pentru umbla din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a umbla
Verbul: a umbla (forma la infinitiv)
A umbla conjugat la timpul prezent:
  • eu umblu
  • tu umbli
  • el ea umblă
  • noi umblăm
  • voi umblați
  • ei ele umblă
VEZI VERBUL a umbla CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UMBLA:
UMBLÁ, úmblu, verb

I. intranzitiv

I.

1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1).
       • Expresia: A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (popular) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (popular) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (popular) A umbla după cineva = a căuta cu insistență să obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei.

2. A străbate (ca drumeț) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda.
♦ (Rar) A se plimba.
♦ (popular; despre nori) A se mișca, a se deplasa.

3. (popular) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la școală.
♦ A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăușie.

4. A se purta (îmbrăcat sau încălțat) într-un anumit fel.
♦ A se comporta, a se manifesta într-un anumit fel. Umblă întunecat și încruntat.

II.

1. (popular; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcțiune; a funcționa.

2. (Despre gură, ochi etc.) A se mișca continuu.
       • Expresia: A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult).

III. (popular) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul).
♦ (Despre bani) A fi în circulație, a avea valoare, curs. IV.

1. A căuta, a scotoci (pentru a găsi ceva).

2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge.
♦ (popular) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui.
♦ figurat A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! vezi figurat A căuta, a se strădui să obțină ceva; a se sili, a încerca să...
       • Expresia: A umbla după cai verzi (pe pereți) = a căuta să obțină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite.
♦ A intenționa, a fi gata să... [Variante; (învechit și popular) îmblá verb I]

– latina ambulare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

UMBLA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UMBLA:
UMBLÁ, úmblu, verb

I. intranzitiv

I.

1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1).
       • Expresia: A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (popular) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (popular) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (popular) A umbla după cineva = a căuta cu insistență să obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei.

2. A străbate (ca drumeț) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda.
♦ (Rar) A se plimba.
♦ (popular; despre nori) A se mișca, a se deplasa.

3. (popular) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la școală.
♦ A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăușie.

4. A se purta (îmbrăcat sau încălțat) într-un anumit fel. Umblă întunecat și încruntat.

II.

1. (popular; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcțiune; a funcționa.

2. (Despre gură, ochi etc.) A se mișca continuu.
       • Expresia: A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult).

III. (popular) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul).
♦ (Despre bani) A fi în circulație, a avea valoare, curs. IV.

1. A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva).

2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge.
♦ (popular) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui.
♦ figurat A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! vezi figurat A căuta, a se strădui să obțină ceva; a se sili, a încerca să...
       • Expresia: A umbla după cai verzi (pe pereți) = a căuta să obțină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite.
♦ A intenționa, a fi gata să... [Variante: (învechit și popular) îmblá verb I.]

– latina ambulare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

UMBLA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UMBLA:
UMBLA verb

1. a merge, (învechit și regional) a păsa. (umbla cam greu din cauza bătrîneții.)

2. a se deplasa, a se duce, a merge, a se mișca, (popular) a se purta. (umbla puțin prin grădină.)

3. a (se) circula, a se deplasa, a (se) merge. (O arteră pe care umbla multe vehicule; umbla singur, neînsoțit.)

4. a colinda, a cutreiera, a merge, a străbate. (umbla prin munți și văi.)

5. a călători, a voiaja, (rar) a drumui, (învechit ) a strănici. (A umbla prin mai toate țările Europei.)

6. a colinda, a cutreiera, a hoinări, a peregrina, a rătăci, a vagabonda, (livresc) a flana. (Pe unde n-a umbla?)

7. a merge, a purta. (Vara umbla cu o bluză subțire.)

8. a funcționa, a merge. (Ceasornicul, motorul umbla.)

9. a căuta, a încerca. (umbla să mă înșele.)

10. a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, (popular) a scociorî, (învechit și regional) a scodoli, a scorbeli, (regional) a bodicăi, a corleși, a cotili, a hojbăi, a scobîrlăi, (Moldova) a bîrcîi, (Bucovina) a boltăi, (prin Olt.) a bulduși, (prin Banat) a burfăi, (Banat) a cobîrlui, (Moldova și Bucovina) a cociobăi, (Muntenia) a scofeli, (învechit) a scorteli. (Nu mai umbla prin lucrurile mele.)

11. a (se) folosi, a întrebuința, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza. (umbla cu tertipuri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

umbla
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru umbla:
umblá (-lu, -át), verb –

1. A merge. –

2. A circula, a călători, a se mișca, a funcționa. –

3. A se duce undeva regulat, a frecventa. –

4. A vizita, a parcurge, a străbate. –

5. A circula, a avea valoare de circulație. –

6. A valora. –

7. A avea curs, a fi acceptat. –

8. A merge după cineva sau ceva, a urmări. –

9. A privi prin, a se ocupa de. –

10. a căuta, a scotoci, a cerceta. –

11. A trata de, a căuta de. –

12. (Transilvania) A urma un curs, a studia.

– Variante îmbla. Mr. imnu, megl. amnu, amnari, istr. omnu. latina ambŭlāre (Diez, I, 19; Candrea, Éléments, 82; Pușcariu 1797; REW 412), conform italiana ambiare, prov., spaniolă, portugheză amblar, limba franceza ambler.

– derivat umblăreț, adjectiv (care umblă mult); umblat, adjectiv (care a călătorit mult, frecventat, circulat); umblător, adjectiv (care umblă; pribeag; mobil; varietate de grîu); umblătoare, substantiv feminin (closet, privată); umblătură, substantiv feminin (mers); umblet, substantiv neutru (mers, fel de a merge; umblare, călătorie; drumeție; comportare, conduită; intrigă, demers, procedură).
Forme diferite ale cuvantului umbla: umbla-lu umbla-át

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

umbla
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru umbla:
umblá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu úmblu, persoana a doua singular: tu úmbli, persoana a treia singular: el / ea și plural úmblă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

umbla
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru umbla:
umblá (a umbla) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu úmblu, persoana a doua singular: tu úmbli, 3 úmblă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'UMBLA'
UMBELLULARIAUMBELÚLĂumbilicálUMBILICUSUMBLÁumblăcéscUMBLĂCÍTUMBLÁREUMBLĂRÉȚ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL umbla
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului umbla dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Umbla cam greu din cauza bătrîneții.
Umbla puțin prin grădină.
O arteră pe care umbla multe vehicule; umbla singur, neînsoțit.
Umbla prin munți și văi.
A umbla prin mai toate țările Europei.
Pe unde n-a umbla? 7.
Vara umbla cu o bluză subțire.
Ceasornicul, motorul umbla.
Umbla să mă înșele.
Nu mai umbla prin lucrurile mele.
Umbla cu tertipuri.
Umbla puțin prin grădină.
Nu mai umbla prin lucrurile mele.
Umbla cu tertipuri.
Umblá a umbla verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu úmblu, persoana a doua singular: tu úmbli, 3 úmblă.

GRAMATICA cuvântului umbla?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului umbla.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul umbla poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul umbla sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul umbla se conjugă: ei ele úmblă

CUM DESPART ÎN SILABE umbla?
Vezi cuvântul umbla desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul umbla?
[ um-bla ]
Se pare că cuvântul umbla are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL umbla
Inţelegi mai uşor cuvântul umbla dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut
Popular A-i umbla cuiva ceva prin sau în cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând
Popular A umbla după cineva = a căuta cu insistență să obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei
A-i umbla cuiva limba prin gură = a vorbi mult
A umbla după cai verzi pe pereți = a căuta să obțină lucruri nerealizabile
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut
Popular A-i umbla cuiva ceva prin sau în cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând
Popular A umbla după cineva = a căuta cu insistență să obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei
A-i umbla cuiva limba prin gură = a vorbi mult
A umbla după cai verzi pe pereți = a căuta să obțină lucruri nerealizabile
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL umbla

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da de leac?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ceda, a face concesii
conducător al agenților de schimb ori al mijlocitorilor oficiali, care prezidează camera lor sindicală, face parte din organele de conducere a bursei și execută ordinele de bursă ale justiției și ale altor organe de stat
a descoperi medicamentul, tratamentul eficace
persoană însărcinată cu încheierea actelor de stare civilă și cu oficierea căsătoriei civile
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app