 | as |
|
| Ultimativ [ ul-ti-ma-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU ultimativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ultimativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru ultimativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV, -Ă, ultimativi, -e, adjectiv Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. – Din limba franceza ultimatif. Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV, -Ă, ultimativi, -e, adjectiv Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. – Din limba franceza ultimatif. Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV ultimativă (ultimativi, ultimative) Care are caracter de ultimatum; care conține un ultimatum. /<fr. ultimatif Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV, -Ă adjectiv cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. (< limba franceza ultimatif) Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ultimativ: *ultimatív, -ă adjectiv (despre ultimat). Care are caracter de ultimat: notă ultimativă. Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ultimativ: ultimatív adjectiv masculin, plural ultimatívi; forme singular ultimatívă, plural ultimatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ultimativ: ultimatív adjectiv masculin, plural ultimatívi; forme ultimatívă, plural ultimatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV, -Ă adjectiv Cu caracter de ultimatum. [conform limba franceza ultimativ]. Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ULTIMATIV: ULTIMATÍV, -Ă, ultimativi, -e, adjectiv Cu caracter de ultimatum. Forme diferite ale cuvantului ultimativ: ultimativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'ULTIMATIV' ULTERIÓRULTERIORITÁTEÚLTIMULTIMÁTULTIMATÍVULTIMÁTUMÚLTIMOultimogenitúrăUltimul |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ULTIMATIV Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ultimativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ULTIMATÍV ultimativă ultimativi, ultimative Care are caracter de ultimatum; care conține un ultimatum. |
GRAMATICA cuvântului ULTIMATIV? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ultimativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ULTIMATIV poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ultimativ? Vezi cuvântul ultimativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ultimativ?[ ul-ti-ma-tiv ] Se pare că cuvântul ultimativ are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: In galben?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
