 | as |
|
| Ucenic [ u-ce-nic ] VEZI SINONIME PENTRU ucenic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ucenic în mai multe dicționareDefinițiile pentru ucenic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENÍC, -Ă, ucenici, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană (tînără) care învață o meserie, lucrînd sub îndrumarea unui meșter. Nici un fierar n-avea în fierăria sa atîția ucenici. SBIERA, P. 248. Prîslea se duse de se băgă ucenic la argintar. ISPIRESCU, L. 91. Muia feleștiocul în strachina cu dohot și-mi trăgea un pui de răbuială ca aceea pe la bot, de-i bufnea rîsul pe toți ucenicii din ciubotărie. CREANGĂ, A. 46. • (Cu precizarea meseriei) Mă sfătuiește să intru ucenic lăcătuș. SADOVEANU, N. forme 184. 2. Adept și continuator al unui savant sau al unui artist ( vezi discipol); prin extensie începător într-o activitate științifică sau artistică. Îi recitam liber versurile, îngînîndu-mă cu alți ucenici ai literaturii. SADOVEANU, E. 74. Am avut cinste a înfățoșa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei în istorie, cetire, scriere, aritmetică. NEGRUZZI, S. I 5. Ucenicii lui Petru Maior au răstălmăcit cuvintele dascălului. RUSSO, O. 62. ♦ (În mănăstiri) Novice. Mai mult de jumătate din aceste mirese ale domnului crescuseră ucenice în casa maicei Rahila. GALACTION, O. I 316. Forme diferite ale cuvantului ucenic: ucenic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENÍC, -Ă, ucenici, -ce, substantiv masculin și forme 1. Persoană (tânără) care învață o meserie urmând o școală profesională ori care se obligă să urmeze cursurile de formare profesională și să muncească în subordinea unui angajator, cu care a încheiat un contract de ucenicie la locul de muncă. 2. Adept și continuator al unui savant, al unui filosof, al unui artist; prin extensie începător într-o activitate; discipol, elev. – Din limba slavă (veche) učenikŭ. Forme diferite ale cuvantului ucenic: ucenic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENÍC, -Ă, ucenici, -ce, substantiv masculin și forme 1. Persoană (tânără) care învață o meserie lucrând în producție sub îndrumarea unui meșter sau urmând o școală profesională. 2. Adept și continuator al unui savant, al unui filozof, al unui artist; prin extensie începător într-o activitate; discipol, elev. – Din limba slavă (veche) učenikŭ. Forme diferite ale cuvantului ucenic: ucenic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ucenic: uceníc m. (vechea slavă učenikŭ, despre učiti, a învăța, a instrui. vezi năuc, ocenie). Vechĭ. Discipul, apostol: uceniciĭ luĭ Hristos. Azĭ. Elev la meserie: ucenicu a ajuns calfă. – Fem ucenică saŭ (vechĭ, despre vechea slavă ucenica), uceniță. Cp. cu muceniță. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENÍC ucenicci m. 1) Persoană care învață o meserie sub conducerea unei alte persoane calificate. 2) Adept și continuator al cuiva într-un anumit domeniu de activitate; discipol. /<sl. uțeniku Forme diferite ale cuvantului ucenic: ucenicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ucenic: ucenic, ucenici substantiv masculin 1. (argoul lumii interlope) hoț începător. 2. (tox.) persoană necalificată care ajută o altă persoană cu studii superioare în chimie să prepare droguri într-un laborator clandestin. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENIC s. 1. (Banat) șăgîrt. (O calfă și un ucenic.) 2. discipol, elev, învățăcel, (livresc) cirac, (învechit) școlar. (ucenic al unui maestru.) 3. (termen bisericesc) apostol. (ucenicii lui Iisus.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru UCENIC: UCENÍC substantiv verbal elev, școlar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ucenic: uceníc substantiv masculin, plural uceníci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ucenic: ucenic substantiv verbal ELEV. ȘCOLAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ucenic: uceníc substantiv masculin, plural uceníci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'UCENIC' UcalegonUCÁZUceaUcenescuUCENÍCucenícăucenicéscUcenicescuUCENICÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ucenic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ucenic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii UCENÍC ucenicci m. O calfă și un ucenic. Ucenic al unui maestru. Ucenicii lui Iisus. O calfă și un ucenic. |
GRAMATICA cuvântului ucenic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ucenic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ucenic poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ucenic? Vezi cuvântul ucenic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ucenic?[ u-ce-nic ] Se pare că cuvântul ucenic are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ucenic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu fuga?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ucenic are forma: uceníci
