 | as |
|
| U [ u ] VEZI SINONIME PENTRU u PE ESINONIME.COM definiția cuvântului u în mai multe dicționareDefinițiile pentru u din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru U: U2 interjecție (Adesea prelungit sau însoțit de alte sunete) 1. Exclamație demonstrativă de avertizare. U! Cine-i mai mare-n sat? PANN, P. vezi I 95. U! iaca lupul, ține-te, măi, ține-te. ȚICHINDEAL, forme 46. 2. Exclamație care exprimă surpriza, regretul sau indignarea. Sobarul, după ce se mai dezmeți, izbucni cu strășnicie: U! O! Pi! Bre! Ce scandal! Ce nelegiuire! NEGRUZZI, S. I 228. 3. (Însoțit de obicei de «iu») Strigăt de bucurie care însoțește chiuiturile. U, iu, iu, nănașă-mare, Ia și suflă-n lumînare, Doar a arde și mai tare. MARIAN, NA. 267. U, iu, iu și na, na, na... Ieși afară, soacră-mare, Că-ți aduc pieptănătoare. id. NU. 630. 4. Cuvînt care redă urletul unor animale (mai ales al lupului). Lupul flămînd leșinat... U! Mă-ntreabă prin urlat. PANN, P. vezi I 95. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru u: u interjecție – Strigăt care exprimă bucuria, teama, suferința sau simpla intenție de a chema pe cineva. – Variante iu, iui(iu). Creație expresivă, conform Tiktin; Carstensen 32-3. conform ua, interjecție învechit secolul XVII, pare cultism din greacă ούα (Tiktin). – derivat ui, verb (a hurui, a urla), conform hui, vui; uet, substantiv neutru (zbîrnîit, huruit), conform vuet; u(i)e, substantiv feminin (ciuhurez, Falco buteo). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru u: u m. A doŭă-zecĭ și una literă a alfabetuluĭ latin și ultima dintre vocale. În limba latină el era reprezentat pin v, care se pronunța totdeauna u (vinum se pronunța ŭinum). Cînd e scurt, Ruteniĭ și Poloniĭ îl confundă cu v și zic luvat îld. luat (luŭat). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru U: U interjecție 1) (se folosește prelungit pentru a exprima mirare, surpriză, indignare, regret, spaimă etc.). 2) (se folosește prelung pentru a reproduce urletul unor animale, mai ales al lupului, șuieratul trenului etc.). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru U: U substantiv masculin invariabil 1. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală închisă, rotunjită, posterioară). 2. Simbol chimic pentru uraniu. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru U: U1, u, substantiv masculin 1. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (vocală închisă, rotunjită, din seria posterioară). [plural și: (1, n.) u-uri] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru U: U1 substantiv masculin invariabil A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală închisă2 (8), rotunjită (2), din seria posterioară). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru U: U1 substantiv masculin invariabil A douăzeci și patra literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală labială posterioară închisă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru U: U1 substantiv masculin invariabil A douăzeci și patra[1] literă a alfabetului și sunetul corespunzător.[1] Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru u: u1 (literă) substantiv masculin / substantiv neutru, plural u / ú-uri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru U: U m. a 21-a literă a alfabetului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru u: u2 (sunet) substantiv masculin, plural u Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru U: U, u substantiv masculin invariabil Forme diferite ale cuvantului u: uu uiu Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru u: u interjecție Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'U' TyrrhusTyrteuTzigaratấzlăUuauubácuberálUBERITÁTE |
GRAMATICA cuvântului u? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului u. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul u poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE u? Vezi cuvântul u desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul u?[ u ] Se pare că cuvântul u are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face cuiva capul calendar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul u are forma: u
