|
Turci [ tur-ci ] VEZI SINONIME PENTRU turci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului turci în mai multe dicționareDefinițiile pentru turci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a turci (forma la infinitiv) A turci conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCÍ, turcesc, verb IV. reflexiv 1. A renunța la naționalitatea sa, adoptînd limba, obiceiurile și (mai ales) religia turcilor; a deveni în turcă Dintr-o împrejurare sau dintr-alta, de voie sau de nevoie, s-a turcit. GHICA, A. 18. Dimitrie s-a dus în Crimeea și s-a turcit. BĂLCESCU, O. I 97. Turcește-te, Iancule, și te dă pe legea noastră. matematică FOLK. 731. ♦ tranzitiv A sili pe cineva să adopte limba, obiceiurile și (mai ales) religia turcilor. Prindeau la tineri și-i duceau în țara lor, unde îi turceau și îi băgau în oastea ianicerilor. ISPIRESCU, M. vezi 5. Împăratu-i întreba: – Turcit-ați pe Iancu-vodă? matematică FOLK. 732. 2. (Familiar) A se ameți de băutură, a se îmbăta. În sara aceea mă cam turcisem eu – nu prea eram obișnuit cu vinul. SADOVEANU, O. I 399. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Turci: Turci m. plural ramura cea mai civilizată din grupul etnic al Turcomanilor, se așezară în Azia pe ruinele Statului Abasizilor, pătrunseră în secolul XIV în Europa,, unde fundară în secolul XV un Stat puternic pe ruinele imperiului bizantin, Stat care ajunse la apogeul său, sub Soliman I. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCÍ, turcesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) asimila cu populația turcă (și cu religia mahomedană). ♦ reflexiv (familial) A se îmbăta. – Din în turcă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCÍ, turcesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) asimila cu populația turcă (și cu religia mahomedană). ♦ reflexiv (familial) A se îmbăta. – Din în turcă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru turci: turcí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele turcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea turceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural turceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru turci: turcí (a turci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele turcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea turceá; conjunctiv prezent 3 să turceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru turci: turci, turcesc vezi r. a se îmbăta, a fi în stare de ebrietate Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru turci: turci verb vezi AMEȚI. CHERCHELI. ÎMBĂTA. TURMENTA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCÍ verb (învechit și popular) a se păgâni. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCI verb (învechit și popular) a se păgîni. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TURCI: TURCI substantiv verbal păpădie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru turci: turci substantiv verbal PĂPĂDIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TURCI' turchestánTURCHÉZTURCHÍNturchinárTURCÍTÚRCICTURCÍETURCÍMETURCÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL turci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului turci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Turcí a turci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele turcésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea turceá; conjunctiv prezent 3 să turceáscă. |
GRAMATICA cuvântului turci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului turci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul turci poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE turci? Vezi cuvântul turci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul turci?[ tur-ci ] Se pare că cuvântul turci are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL turci |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a ști cât au uitat alții?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|