 | as |
|
| Turban [ tur-ban ] VEZI SINONIME PENTRU turban PE ESINONIME.COM definiția cuvântului turban în mai multe dicționareDefinițiile pentru turban din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN, turbane, substantiv neutru Bandă de stofă, de mătase sau de pînză, de obicei albă, pe care o poartă la unele popoare orientale bărbații, înfășurată de mai multe ori în jurul capului. În loc de pălărie, își răsucea cu artă pe cap un fel de broboadă, ca un turban, de mătase aurie cu bande verzi. BART, E. 100. Turbanul îi cade și-l lasă căzut. COȘBUC, P. I 206. Port un turban de matasă. NEGRUZZI, S. II 128. • figurat (Simbolizînd armata turcă) Mihai Viteazul... gonea dîra de... turbane risipite pînă în văgăunele Balcanilor. VLAHUȚĂ, R. P. 13. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN, turbane, substantiv neutru Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă lungă de stofă, de mătase sau de pânză, de obicei albă, pe care o poartă bărbații din unele țări orientale înfășurată de mai multe ori în jurul capului. ♦ Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă din diverse materiale textile, pe care femeile și-o înfășoară în jurul capului, în loc de pălărie. [plural și: turbanuri] – Din limba franceza turban, germana Turban. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN, turbane, substantiv neutru Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă lungă de stofă, de mătase sau de pânză, de obicei albă, pe care o poartă bărbații din unele țări orientale înfășurată de mai multe ori în jurul capului. ♦ Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă din diverse materiale textile, pe care femeile și-o înfășoară în jurul capului, în loc de pălărie. [plural și: turbanuri] – Din limba franceza turban, germana Turban. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru turban: turban n. 1. broboadă de tulpan alb cu care Turcii (și alte popoare orientale) își înfășoară capul: hainele și turbanul Pașei BĂLC.; 2. broboada analogă purtată înainte de boieroaice: cocoanele cele tinere se purtau legate la cap cu turban GHICA. [Vorbă europeană de aceeași origină cu tulpan]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru turban: turbán n., plural e (it. turbante, limba franceza turban, despre în turcă tülbend, muselină, turban. vezi tulpan). Vechĭ. Tulpan, muselină: cocoanele cele tinere se purtaŭ legate la cap cu turban (Șăĭn.). Azĭ (după limba franceza ). Cealma, pînză supțire înfășurată în prejuru capuluĭ (la orientalĭ). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN turbane n. 1) (în unele țări orientale) Acoperământ pentru cap, purtat de bărbați, constând dintr-o bandă lungă de pânză (albă) care se înfășoară în jurul capului. 2) Acoperământ pentru cap purtat de femei în loc de pălărie. /<turc. turban Forme diferite ale cuvantului turban: turbane Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN substantiv neutru Învelitoare de stofă, de mătase sau de pânză cu care își înfășoară capul bărbații la unele popoare orientale. ♦ Șal înfășurat de femei în jurul capului. [plural -ne, -nuri. / < limba franceza turban, conform persoană dulbänd]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBÁN substantiv neutru învelitoare de stofă, mătase sau pânză cu care își acoperă capul bărbații la unele popoare orientale. • șal înfășurat de femei în jurul capului. (< limba franceza turban) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURBAN: TURBAN substantiv (învechit) cealma, saric, turluban. (Purta turban pe cap.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru turban: turbán substantiv neutru, plural turbáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru turban: turbán substantiv neutru, plural turbáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TURBAN' TURB-TÚRBĂturbăcíTURBĂCIÚNETURBÁNTURBÁRETURBĂRÍETURBÁTturbáție |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL turban Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului turban dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TURBÁN turbane n. Purta turban pe cap. Purta turban pe cap. |
GRAMATICA cuvântului turban? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului turban. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul turban poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE turban? Vezi cuvântul turban desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul turban?[ tur-ban ] Se pare că cuvântul turban are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL turban |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele plată sau salariu în acord?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul turban are forma: turbáne
