eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Tura [ tu-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU tura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tura în mai multe dicționare

Definițiile pentru tura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ1, turale, substantiv feminin (Învechit)

1. Monogramă a sultanului care se punea pe actele și pe monedele turcești; prin extensie emblemă, efigie. Am pus de a topit niște scule de aur și țoată argintăria... le-am făcut bulgări de aur și de argint și i-am trimis la Stavracolu ca să-i bată la tarapana cu tura de mahmudele și beșlici. GHICA, S. 506. De cînd n-am avut paraua, I-am uitat cum e turaua. PANN, P. vezi I 17.

2. Fața monedei pe care se află efigia. Numai cît fiecare gologan are turaua și izicul (= dosul monedei) său: și de unde pînă acum căzuse gologanul tot cu turaua-n sus, se întîmplă, într-o zi, să cadă gologanul și cu izicu-n față! HOGAȘ, H. 22.
       • Iasic (sau izic) și tura = rișcă. Diferite grupe de masalagii și pungași: unii jucau nuci; alții iasic și tura. FILIMON, C. 58.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TURA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ2, turale, substantiv feminin

1. (Cu sens colectiv) Fibrele unei plante exotice din care se fabrică o anumită calitate de ață. Se numește mreajă... o rețea simplă și foarte ușoară, împletită dintr-o ață foarte subțire, făcută din tura. ANTIPA, P. 498.

2. (Învechit) Pachet cuprinzînd un număr fix de obiecte (de obicei 10 sau 12) de același fel, legate sau ambalate împreună, pentru a forma un tot. vezi testea. Saftianul se face din piei de capră și de oaie, puindu-se cîte 10 la o tura sau testea.

I. IONESCU, M. 739.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tura
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tura:
turá (-ále), substantiv feminin –

1. Monogramă a sultanului. –

2. Semnătură, parafă. –

3. Fața monedei turcești, corespunzătoare monogramei sultanului. –

4. Joc de noroc în care se ghicește pe ce parte va cădea moneda, rișcă.

– Mr. dură. limba turcă tura (Șeineanu, II, 368; Lokotsch 2100; Ronzevalle 117), conform limba neogreacă τουρᾶς, limba bulgară tura.

– derivat turaliu, adjectiv (prevăzut cu monograma imperială), din limba turcă turali.
Forme diferite ale cuvantului tura: -ále

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

tura
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tura:


1) turá forme (în turcă [despre persoană] tughra, popular tura). Monograma (marca, emblema) sultanuluĭ pe monete și acte. (Reprezenta la origine o mînă deschisă cu cele cincĭ degete). Fața moneteĭ, numită și pajură și arol. Jocu cu aruncarea banuluĭ în sus și în care cîștigĭ orĭ perzĭ după fața pe care cade moneta: a juca ĭasîc și tura. Fam. Iscălitură: pune-țĭ turaŭa!

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1, ture, substantiv feminin

1. Totalitatea salariaților care lucrează în același timp și după același program într-o întreprindere sau instituție în care se lucrează cu mai multe schimburi; schimb.
♦ Intervalul de timp cât lucrează o tură1 (1).

2. (Rar) Tur1 (1).

3. (învechit și regional) Rișcă.

– Din limba franceza tour.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1, ture, substantiv feminin

1. Totalitatea salariaților care lucrează în același timp și după același program într-o întreprindere sau instituție în care se lucrează cu mai multe schimburi; schimb.
♦ Intervalul de timp cât lucrează o tură1 (1).

2. (Rar) Tur1 (1).

3. (învechit și regional) Rișcă.

– Din limba franceza tour.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1 turae forme

1) Totalitate a persoanelor care lucrează împreună într-o întreprindere în același interval de timp.

2) Interval de timp cât lucrează împreună un colectiv de oameni, până la înlocuirea lui cu alt colectiv similar. /Din ture (plural de la tur)
Forme diferite ale cuvantului tura: turae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

țura
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru țura:
țúra, (țurai), interjecție

– (regional) Cuvânt utilizat la refren, la chiuituri și cântece (specific doar în Maramureș).
♦ (onom.) Țura, nume de familie (221 de persoane cu acest nume, în Maramures, în 2007).

– Formă expresivă (MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

TURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1, ture, substantiv feminin

1. Schimb (4). Părăsea la ora 3 noaptea (atunci se termina tura) atelierul. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 10/1.

2. (Rar) Tur1 (1). Le ceru să-i rezerve fiecare cîte o tură de vals. REBREANU,

I. 100.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ, turale, substantiv feminin (învechit) Monogramă a sultanului otoman, care se aplica pe acte și pe monede, pentru a le autentifica; prin generalizare emblemă sau efigie.
♦ Fața monedei pe care se află o emblemă.

– Din limba turcă tura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ, turale, substantiv feminin Monogramă a sultanului otoman, care se aplica pe acte și pe monede, pentru a le autentifica; prin generalizare emblemă sau efigie.
♦ Fața monedei pe care se află o emblemă.

– Din limba turcă tura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TURA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ turale forme învechit

1) Monogramă a sultanului turc, care se imprima pe documente și pe monede.

2) Imagine simbolică; emblemă.

3) Parte a unei monede, pe care este imprimată efigia. /<turc. tura
Forme diferite ale cuvantului tura: turale

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2, ture, substantiv feminin Piesă la jocul de șah, în formă de turn. Alecu Golescu mută scurt tura de fildeș care mîngîie degetele, dar se vede că nu-i e gîndul la joc. CAMIL PETRESCU, O. II 335.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2 turae forme Piesă la jocul de șah reprezentând un turn crenelat, care poate fi mișcată numai în linie dreaptă și în două direcții; turn. /<fr. tour
Forme diferite ale cuvantului tura: turae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2, ture, substantiv feminin Piesă, în formă de turn, la jocul de șah, care se deplasează numai în linie dreaptă; turn (2).

– Din limba franceza tour.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

tura
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tura:


2) turá forme (în turcă turá, fascicul, legătură. vezi dura). secolul 18. Fascicul, pachet: turaŭa de saftiene leochiĭ (Șăin.).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TURĂ s.

1. schimb. (Se lucrează în 3 tura.)

2. (fizică) turism (tura periodică a unui corp.)

3. turism (Fac o tura prin oraș.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2, ture, substantiv feminin Piesă, în formă de turn, la jocul de șah; turn (2).

– Din limba franceza tour.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1 substantiv feminin

1. Rând, serviciu succesiv, alternativ; schimb.

2. Tur (1). [< limba franceza tour].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ1 substantiv feminin

1. rând, serviciu succesiv, alternativ; schimb.

2. tur (1). (< limba franceza tour)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2 substantiv feminin piesă în formă de turn la jocul de șah; turn1 (2). (< limba franceza tour)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

tura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tura:
turá (învechit) substantiv feminin, articulat turáua, genitiv dativ articulat turálei; plural turále, articulat turálele
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TURA:
TURÁ2, turéz, verb

I. tranzitiv A mări turația unui motor. (< turație)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ2 substantiv feminin (Șah) Piesă în formă de turn; turn1 (2). [< limba franceza tour].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

tură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tură:
túră (schimb, piesă de șah) substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrei; plural túre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tura:
turá substantiv feminin, articulat turáua, genitiv dativ articulat turálei; plural turále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tură:
túră substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrei; plural túre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TÚRĂ substantiv turn. (tura la jocul de șah.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

TURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURĂ:
TURĂ substantiv turn. (tura la jocul de șah.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

țura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țura:
țúra interjecție
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TURA'
TUPUNGEÁLĂtupungítupustíȚURTURÁTÚRA-VÚRATURÁCOTURALÍUTURÁN

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÚRĂ1 țurae forme 1 Totalitate a persoanelor care lucrează împreună într-o întreprindere în același interval de timp.
TURÁ țurale forme învechit 1 Monogramă a sultanului turc, care se imprima pe documente și pe monede.
TÚRĂ2 țurae forme Piesă la jocul de șah reprezentând un turn crenelat, care poate fi mișcată numai în linie dreaptă și în două direcții; turn.
Se lucrează în 3 țura.
Fizică turism țura periodică a unui corp.
Turism Fac o țura prin oraș.
Fac o țura prin oraș.
țura la jocul de șah.
țura la jocul de șah.

GRAMATICA cuvântului țura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țura poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul tura are forma: turále
VEZI PLURALUL pentru țura la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tura?
Vezi cuvântul tura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tura?
[ tu-ra ]
Se pare că cuvântul tura are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL țura
Inţelegi mai uşor cuvântul țura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Iasic sau izic și tura = rișcă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala ca untul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a grădini construite în terasă; b grădini cu solul sprijinit de stâlpi
englezism businessman; om de litere vezi scriitor; om de știință vezi cercetător; om politic vezi politician
fără efort, ușor
gen de poem epic care tratează un subiect comic în forma unei epopei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app