eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tur


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Tur [ tur ]
VEZI SINONIME PENTRU tur PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tur în mai multe dicționare

Definițiile pentru tur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR1, tururi, substantiv neutru

1. Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanță egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al sportivului; mișcare liniară pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tură1 (2).
♦ Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire. Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a întocmi un plan, o schiță etc.; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme.
       • Expresia: A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film.

2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu; raită.
♦ Acțiune, inițiativă, întreprindere care cere efort, perseverență, îndemânare. Un tur de forță.

3. Parte dintr-o competiție sportivă organizată după anumite norme, constând dintr-un șir de etape, care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor.
♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit pe distanță lungă, cu scurte opriri.

4. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie, pe rând, cărțile. [plural și: ture]

– Din limba franceza tour.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TUR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR1, tururi, substantiv neutru

1. Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanță egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al sportivului; mișcare liniară pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tură1 (2).
       • Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire. Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a întocmi un plan, o schiță etc.; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme.
       • Expresia: A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film.

2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu; raită.
♦ Acțiune, inițiativă, întreprindere care cere efort, perseverență, îndemânare. Un tur de forță.

3. Parte dintr-o competiție sportivă organizată după anumite norme, constând dintr-un șir de etape, care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor.
♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit pe distanță lungă, cu scurte opriri.

4. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie, pe rând, cărțile. [plural și: ture]

– Din limba franceza tour.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TUR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR1, tururi, substantiv neutru

1. Mișcare circulară în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată o singură dată pînă la revenirea în punctul de plecare; prin extensie mișcare liniară pe un traseu cu revenirea la punctul de plecare. Vă rog să-mi faceți onorul de a-mi acorda un tur de valț. ALECSANDRI, T. 1427.
♦ Tur de orizont = observare succesivă, cu ajutorul teodolitului, a diferitelor porțiuni caracteristice din jurul unui punct, pînă la revenirea lunetei în poziția de la care s-a plecat; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme. Eri seară am făcut un interesant tur de orizont al situației. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 14/4. Tur de forță vezi forță (I 1). Tur-retur = dus și întors, plecare și înapoiere.

2. Parte dintr-o competiție sportivă organizată după anumite norme, constînd dintr-un șir de etape care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor.
♦ Întrecerea sportivă, mai ales la ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit de lungă distanță.

3. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener, pe rînd, distribuie o singură dată cărțile. Cîtva timp s-au îndemnat toate patru una pe alta: «Mai facem un tur și ne ridicăm». GALAN, B. I 415.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TUR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR substantiv neutru

1. mișcare circulară sau liniară pe un traseu oarecare, cu revenire la punctul de plecare, turație (2); tură1 (2).
♦ tur-retur = dus și întors, plecare și sosire; tur de orizont = observare succesivă a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; (figurat) privire de ansamblu asupra unei probleme; tur de pistă = zbor de pe un traseu dreptunghiular, în jurul aerodromului.
♦ a trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film.
       • plimbare scurtă, raită.
♦ tur de oraș = vizitare, cu un mijloc de transport, a unui centru de interes turistic.
       • acțiune care cere îndemânare, agilitate, putere.
♦ tur de forță = efort, întreprindere îndrăzneață.

2. (sport) prima parte dintr-un campionat, jumătate din totalul etapelor.
       • întrecere sportivă (de ciclism), în care se parcurge un circuit pe distanță lungă.
♦ tur de scrutin = (prima sau a doua) etapă a unor alegeri care se repetă.

3. (tehnică) mișcare circulară în jurul unui ax.

4. (la jocul de cărți) ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie cărțile, pe rând. (< limba franceza tour)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TUR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR substantiv neutru

1. Mișcare circulară sau liniară pe un traseu oarecare, cu revenire la punctul de plecare, turație (2);; tură1 (2).
♦ Tur-retur = dus și întors, plecare și sosire; tur de orizont = observare succesivă a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; (figurat) privire de ansamblu asupra unei probleme; tur de pistă = zbor pe un traseu dreptunghiular, executat în jurul aerodromului.
♦ A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film.
♦ Plimbare scurtă, raită.
♦ ((livresc)) Acțiune care cere îndemânare, agilitate, putere.
♦ Tur de forță = efort, întreprindere îndrăzneață.

2. (Sport) Parte dintr-un campionat cuprinzând jumătate din totalul etapelor.
♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în care se parcurge un circuit pe ditanță lungă.

3. (tehnică) Mișcare circulară în jurul unui ax.

4. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie cărțile, pe rând. [plural -ruri, -re. / < limba franceza tour, conform latina turnus

– instrument pentru întors].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

tur
Alte etimologii românești dă următoarea definitie pentru tur:
tur, tură Scriban socotește că tură este o formă populară pentru tur, care e din limba franceza tour. DLRM explică nediferențiat pe tur și tură prin limba franceza tour și inserează la tur și expresia tur-retur. Dar aceasta nu există (nici nu poate exista) în franceză, ci e luata din germană ( vezi p. 19); turnir șah se regăsește identic (mypa) în rusă și fără îndoială ține de acolo, paralel cu turn, care calciază limba franceza tour. Rămîne neclar pentru mine tură în expresia a lucra în tură, care de asemenea nu poate fi de origine franceză.
Forme diferite ale cuvantului tur: tură
Definiție sursă: Alte etimologii românești

TUR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR1 tururi n.

1) Mișcare circulară completă a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix; turație.

2) Mișcare liniară pe un anumit traseu cu revenire la punctul de plecare.
       • tur retur (sau tur și retur) dus și întors.

3) Plimbare scurtă pe un anumit traseu. A face un tur.

4) Parte a unei competiții sportive, reprezentând jumatate din totalul etapelor acesteia.

5) Ciclu de partide în care fiecare partener distribuie pe rând cărțile de joc (până ajunge rândul iarăși primului jucător). /<fr. tour, germana Tour
Forme diferite ale cuvantului tur: tururi
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TUR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR2, tururi, substantiv neutru (Familiar) Porțiune a pantalonilor bărbătești, care acoperă partea dorsală a corpului. N-avea decît o haină de soldat, veche și ruptă, și o pereche de nădragi zdrențuiți, cu turul atîrnind prea jos. DUMITRIU, N.

6. S-a grăbit să-și șteargă degetele-i negre de turul șalvarilor. SADOVEANU, O. L. 34. Vă iau de turul izmenelor și vă arunc în foc. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 214.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tur
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tur:


1) tur n., plural urĭ (sîrb. turism vezi tureac). Fundu pantalonilor saŭ izmenelor.

– Și m. plural (ca la Pan), dar tot cu înț. de un singur fund de pantalonĭ (eŭf. în locu altuĭ cuvânt): cine caută guriĭ, i se desgolesc turiĭ (cine face lux de mîncare, sărăcește. It. grassa cucina, povertá vicina, bucătăria grasă, sărăcia vecină).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ȚUR-
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚUR-:
ȚUR- conform interjecție mold. țurrr, pt. a chema găinile.

1. Țura b. (17 B II 237);

– Toader (Sur X).

2. Țuru, (Crăz 14);

– Brat (verb reflexiv: C 74).

3. Țuraina, olt. (17 B III 107); conform substantiv țurană (coastă de deal).

4. + -lea: Țurlea (Ard II; B-răz 47); vezi și Chiril 5 Partea

I.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

*tur
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru *tur:


2) *tur n., plural urĭ (în franceză tour, învîrtitură, despre tourner, a întoarce). Învîrtitură, ocol: un tur la vals. Raĭtă, plimbare scurtă.

– popular tură, plural e saŭ ĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TUR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR s.

1. (fizică) tură. (tur periodic al unui corp.)

2. înconjur. (Face un tur al stadionului.)

3. tură. (Fac un tur prin oraș.)

4. pasă. (tur la jocul de cărți.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TUR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR2, tururi, substantiv neutru (familial) Parte a pantalonilor care acoperă regiunea dorsală a corpului; prin extensie partea dorsală a corpului omenesc.

– Din sârbo-croată turism
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TUR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR2, tururi, substantiv neutru (familial) Parte a pantalonilor care acoperă regiunea dorsală a corpului; prin extensie partea dorsală a corpului omenesc.

– Din limba sârbă turism
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

tur
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tur:
tur (tururi), substantiv neutru

– Învîrtire, ocol. în franceză tour.

– derivat turaj, substantiv neutru (mișcare giratorie), barbarism tehnic, folosit de Camil Petrescu.
Forme diferite ale cuvantului tur: tururi
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

TUR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR2 tururi n. rar Parte a pantalonilor bărbătești care acoperă regiunea dorsală a corpului. /cf. limba sârbă tur
Forme diferite ale cuvantului tur: tururi
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tur
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tur:
tur n.

1. mișcare circulară: un tur de vals AL.;

2. preumblare mică: a face un tur prin oraș (= limba franceza tour).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

tur
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tur:
tur m. îndoitura nădragilor sub bată: cine caută gurii, îi se desgolesc turii PANN. [Serb. TUR].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

țur
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țur:
țur, interjecție care arată scurgerea apeĭ, a grăunțelor, a nisipuluĭ ș. a. vezi țuruĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tur
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tur:
tur (mișcare circulara, parte a pantalonilor) substantiv neutru, plural túruri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

TUR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR substantiv (familial) fund. (turul pantalonilor.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

TUR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TUR:
TUR substantiv (familial) fund. (turul pantalonilor.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ȚUR
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ȚUR:
ȚUR interjecție (Variante) Zur.
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

tur
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tur:
tur substantiv neutru, plural túruri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

țur
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țur:
țur interjecție
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TUR'
túpuTUPUNGEÁLĂtupungítupustíȚURTURÁTÚRA-VÚRATURÁCOTURALÍU

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țur
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TUR1 țururi n.
       • țur retur sau țur și retur dus și întors.
A face un țur.
țur periodic al unui corp.
Face un țur al stadionului.
Fac un țur prin oraș.
țur la jocul de cărți.
țur periodic al unui corp.
Face un țur al stadionului.
Fac un țur prin oraș.
țur la jocul de cărți.
TUR2 țururi n.
țurul pantalonilor.
țurul pantalonilor.

GRAMATICA cuvântului țur?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țur.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țur poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țur sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul tur are forma: túruri
VEZI PLURALUL pentru țur la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tur?
Vezi cuvântul tur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tur?
[ tur ]
Se pare că cuvântul tur are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL țur
Inţelegi mai uşor cuvântul țur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire
Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc
A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film
Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire
Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc
A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film
♦ Tur de orizont = observare succesivă, cu ajutorul teodolitului, a diferitelor porțiuni caracteristice din jurul unui punct, pînă la revenirea lunetei în poziția de la care s-a plecat; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme
Tur-retur = dus și întors, plecare și înapoiere
♦ tur-retur = dus și întors, plecare și sosire; tur de orizont = observare succesivă a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme; tur de pistă = zbor de pe un traseu dreptunghiular, în jurul aerodromului
♦ a trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film
♦ tur de oraș = vizitare, cu un mijloc de transport, a unui centru de interes turistic
♦ tur de forță = efort, întreprindere îndrăzneață
♦ tur de scrutin = prima sau a doua etapă a unor alegeri care se repetă
♦ Tur-retur = dus și întors, plecare și sosire; tur de orizont = observare succesivă a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; figurat privire de ansamblu asupra unei probleme; tur de pistă = zbor pe un traseu dreptunghiular, executat în jurul aerodromului
♦ A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film
♦ Tur de forță = efort, întreprindere îndrăzneață

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țur

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala la sau în mijloc?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cartuș special, lansat cu un pistol, care, la o anumită înălțime, se aprinde, luminând pe o rază mare, sau care eliberează alte cartușe a căror încărcătură arde explodând în formă de stea de o anumită culoare
dispozitiv montat în fiecare vagon la trenurile de călători care, în caz de primejdie, poate fi acționat de orice călător
aproximativ în centru, în spațiul care separă două persoane sau două lucruri
ultima săptămână din perioada de dulce dinaintea postului paștilor, când biserica recomandă creștinilor în alimentație laptele și derivatele lui
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app