 | as |
|
| Trup [ trup ] VEZI SINONIME PENTRU trup PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trup în mai multe dicționareDefinițiile pentru trup din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP, trupuri, substantiv neutru I. 1. Corp (I 1). Mlădiul trup i-l încingea un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57. Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă. EMINESCU, O. I 85. Voinicel tras prin inel și cu trupu subțirel. ȘEZ. II 5. • (Precedat de un adjectiv de care se leagă prin prepoziție «la» sau «de») Părea scund și puțin la trup, cum stătea acolo, destins ca după o lungă oboseală, tăcut și timid, în fotoliul larg și moale. STANCU, U.R.S.S. 178. Avea și el o păreche de boi... tineri, nalți de trup, țapoși la coarne. CREANGĂ, P. 37. Calul era mic de trup, dar plin de foc. NEGRUZZI, S. I 42. • figurat Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie. EMINESCU, O. I 133. • Locuţiune adverbiala (Cu) trup și suflet = cu totul, în întregime, integral. Chemase pe fostul zapciu Ispas Farcaș, omul devotat lui trup și suflet. CAMIL PETRESCU, O. II 654. Iloveanu s-a dat trup și suflet acestor schimbări. C. PETRESCU, R. DR. 95. Toată familia Herdelea era cu trup și suflet de partea lui Ion. REBREANU, I. 60. (Rar) Trup la trup = în luptă dreaptă, piept la piept; prin extensie înverșunat, aprig. (figurat) O cercare nedibace a unui străin, puțin cunoscător al graiului obicinuit printre romîni și luptîndu-se trup la trup... cu un text slavon. ODOBESCU, S. I 357. • Expresia: Trup din trupul cuiva = descendent al cuiva; figurat parte integrantă din ceva, ceea ce are aceeași natură, se identifică cu aspirațiile cuiva, e foarte strîns legat de cineva. Nu te-ai simțit... o clipă măcar trup din trupul și suflet din sufletul larg al naturii. HOGAȘ, M. N. 55. ♦ Corpul fără cap și (uneori) fără membre. Cînd îl croiește o dată cu sabia pe la mijlocul gîtului, îi și zboară capul cît colo de la trup. CREANGĂ, P. 226. Trupul, capul mi-e tot una Pe-un picior stau totdeauna, Am cămăși nenumărate Și le port toate-mbrăcate (Curechiul, varza). GOROVEI, C. 124. ♦ (De obicei însoțit de determinări) Cadavru. Din grajd aduseră sacul cu trupul argatului și-l aruncară în fundul căruței. MIHALE, O. 509. Făcliile ridică – se mișc-în line pasuri Ducînd la groapă trupul reginei dunărene. EMINESCU, O. I 92. Lumina candelelor se răsfrîngea pe opt trupuri de voinici fără suflare. ALECSANDRI, T. II 24. Oltule, cine spurcat, Ce vii mare, tulburat... Aduci plăghii și butuci Și căpestre de cai murgi, Și chiar trupuri de haiduci! id. P. P. 291. • Expresia: A trece (sau a călca) peste trupul cuiva = a ucide pe cineva (pentru a-și deschide drum mai departe); a întrebuința orice mijloc spre a-și atinge scopul. Ar fi trebuit să calce peste trupul meu, ca să se ducă a se cununa cu el. NEGRUZZI, S. I 52. 2. Parte principală a unui obiect, a unei construcții etc.; prin extensie obiectul însuși, corp (I 2). Trupul de jos al morii nu-l vedeam. SADOVEANU, O. VI 12. Ne depărtarăm de ponton, ocolind cu grijă trupurile cîtorva caice turcești. DUNĂREANU, CH. 131.3. (Determinat prin «de moșie») Întindere neîntreruptă de pămînt cultivabil, alcătuind un singur lot și fiind proprietatea unei singure persoane. Tatăl meu era arendașul trupului de moșie Dideștii. GALACTION, O. I 7. • (Prin analogie) O casă singuratică, despărțită de trupul tîrgului, în mijlocul unei grădini. SADOVEANU, O. I 319. 4. (Învechit) Materie, substanță. vezi corp (I 4). Prin eter, foc, trup opac, Văz tot prin el, după plac. VĂCĂRESCU, P. 361. ♦ (Determinat prin «pămîntesc» sau «ceresc») Planetă, astru. vezi corp (I 4). Mulțime de trupuri cerești... luminoase și întunecoase. PISCUPESCU, O. 50. Noroadele pre trupul acest pămîntesc... în mare prețuire bunele moralicești învățături prin fabule le țin. ȚICHINDEAL, forme 2. II. (Învechit) Nume dat unor grupări, unor colectivități. 1. Totalitate de persoane grupate prin interese comune; corp (II 1). Calicul a fost ajuns a face un trup, o breaslă deosebită cu privilegiile și scutirile, cu administrația sa. KOGĂLNICEANU, S. A. 81. Multe obștii s-au făcut întru toate noroadele... trup în trup și obște în obște. ȚICHINDEAL, forme 258. 2. Unitate militară; corp (II 2). După un trup de lănceri... urmau douăsprezece tunuri mari. NEGRUZZI, S. I 167. Trupul călăreț de jandarmi, cărora s-a dat vechea numire de dorobanți, s-a întocmit la 1832. BĂLCESCU, O. I 37. 3. Exemplar dintr-o carte; volum. Cîte trupuri de Halima nu vor avea următoarea iscălitură... se vor cunoaște de retipărite de altul și unele ca acelea vor fi poprite cît voi trăi eu. GORJAN, H. IV II. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP, trupuri, substantiv neutru 1. (popular) Corp (al unei ființe). • Locuţiune adverbiala (Cu) trup și suflet = cu totul, în întregime, fără rezerve. • Expresia: (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) născut din...; b) (a face) parte integrantă din ceva. A fi trup și suflet cu cineva = a se identifica cu aspirațiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva. ♦ Corpul fără cap (și fără membre) al unei ființe; trunchi (2). ♦ Cadavru. 2. Parte principală a unui obiect, a unei construcții etc.; prin generalizare obiectul însuși. 3. (învechit) Întindere mare de pământ care alcătuiește un singur lot. Trup de moșie. 4. (învechit) Mare unitate militară. – Din limba slavă (veche) trupŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP, trupuri, substantiv neutru 1. Corp (al unei ființe). • Locuţiune adverbiala (Cu) trup și suflet = cu totul, în întregime, fără rezervă. • Expresia: (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) născut din...; b) (a face) parte integrantă din ceva. A fi trup și suflet cu cineva = a se identifica cu aspirațiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva. ♦ Corpul fără cap (și fără membre) al unei ființe; trunchi (2). ♦ Cadavru. 2. Parte principală a unui obiect, a unei construcții etc.; prin generalizare obiectul însuși. 3. (învechit) Întindere mare de pământ care alcătuiește un singur lot. Trup de moșie. 4. (învechit) Mare unitate militară. – Din limba slavă (veche) trupŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP trupuri n. 1) Totalitate a organelor care alcătuiesc o ființă vie; corp. • A fi (cu) trup și suflet (cu cineva) a fi strâns legat de cineva; a avea aspirații comune cu cineva. (A fi) trup din trupul cuiva a) a se trage din cineva; b) a intra în componența unui tot. 2) Parte a organismului omenesc cu excepția capului și a membrelor; trunchi; corp; tors. • trup neînsuflețit cadavru. A trece (sau a călca) peste trupul cuiva a merge spre un scop, folosind orice mijloace. 3) Parte principală a unui obiect. /<sl. trupu Forme diferite ale cuvantului trup: trupuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP s. 1. (anatomie) corp. (Sufletul și trup.) 2. (anatomie) corp, trunchi. (Omul este alcătuit din cap, gît, trup și membre.) 3. cadavru, corp, hoit, leș, mortăciune, stîrv, (regional) stîrvină, (Transilvania) hanț, (învechit, în Transilvania) dabilă. (I-a găsit trup într-o văgăună.) 4. (tehnic) bătător, scaun, strat. (trup la meliță.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru trup: trup, trupuri substantiv neutru Formă biologică și apariție concretă în existența omului, care nu există înainte de suflet sau după el, ci apare simultan ca parte constitutivă a ființei umane. ♦ figurat Trupul lui Hristos = a) Biserica Creștină; b) euharistie. – Din limba slavă (veche) trupŭ. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trup: trup n., plural urĭ (vechea slavă [limba bulgară limba rusă] trupŭ, membru, trup, trunchĭ, cadavru). Corp, partea materială a uneĭ ființe. Parte, bucată: moșia, casa se compune din doŭă trupurĭ. Cu trup și suflet, din toată inima, fără rezerve: sîntem devotațĭ patriiĭ cu trup și suflet. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trup: trup n. 1. corp: trup și suflet, foarte intim; 2. sfoară de moșie; 3. patul răsboiului de țesut. [slava TRUPŬ, membru, corp, trunchiu, cadavru]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRUP: TRUP substantiv verbal corp, materie, pat, substanță. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru trup: trup substantiv verbal CORP. MATERIE. PAT. SUBSTANȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trup: trup substantiv neutru, plural trúpuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trup: trup substantiv neutru, plural trúpuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRUP' TRUNCHIÁTTRUNCHIÉREtrunchíuTRUNCHIULÉȚTRUPTRÚPĂtrupártrupáștrúpcă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trup Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trup dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRUP trupuri n. • A fi cu trup și suflet cu cineva a fi strâns legat de cineva; a avea aspirații comune cu cineva. A fi trup din trupul cuiva a a se trage din cineva; b a intra în componența unui tot. • trup neînsuflețit cadavru. A trece sau a călca peste trupul cuiva a merge spre un scop, folosind orice mijloace. Sufletul și trup. Omul este alcătuit din cap, gît, trup și membre. I-a găsit trup într-o văgăună. Trup la meliță. Sufletul și trupul. Omul este alcătuit din cap, gât, trup și membre. |
GRAMATICA cuvântului trup? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trup. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trup poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE trup? Vezi cuvântul trup desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trup?[ trup ] Se pare că cuvântul trup are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL trup Inţelegi mai uşor cuvântul trup dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu trup și suflet = cu totul, în întregime, integral Rar Trup la trup = în luptă dreaptă, piept la piept; prin extensie înverșunat, aprig Trup din trupul cuiva = descendent al cuiva; figurat parte integrantă din ceva, ceea ce are aceeași natură, se identifică cu aspirațiile cuiva, e foarte strîns legat de cineva A trece sau a călca peste trupul cuiva = a ucide pe cineva pentru a-și deschide drum mai departe; a întrebuința orice mijloc spre a-și atinge scopul Locuţiune adverbiala Cu trup și suflet = cu totul, în întregime, fără rezerve A fi trup din trupul cuiva = a a fi născut din A fi trup și suflet cu cineva = a se identifica cu aspirațiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva Locuţiune adverbiala Cu trup și suflet = cu totul, în întregime, fără rezervă A fi trup din trupul cuiva = a a fi născut din A fi trup și suflet cu cineva = a se identifica cu aspirațiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva ♦ figurat Trupul lui Hristos = a Biserica Creștină; b euharistie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trup |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Desen geometric?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul trup are forma: trúpuri
