eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție truculent


GRAMATICĂSILABE
Truculent [ tru-cu-lent ]
VEZI SINONIME PENTRU truculent PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului truculent în mai multe dicționare

Definițiile pentru truculent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRUCULENT:
TRUCULÉNT, -Ă, truculenți, -te, adjectiv Aspru, violent, brutal.

– Din limba franceza truculent, latina truculentus.
Forme diferite ale cuvantului truculent: truculent-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRUCULENT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRUCULENT:
TRUCULÉNT, -Ă, truculenți, -te, adjectiv Aspru, violent, brutal.

– Din limba franceza truculent, latina truculentus.
Forme diferite ale cuvantului truculent: truculent-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRUCULENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRUCULENT:
TRUCULÉNT, -Ă adjectiv (Franțuzism) Aspru, violent, brutal. [conform limba franceza truculent, latina truculentus].
Forme diferite ale cuvantului truculent: truculent-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TRUCULENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRUCULENT:
TRUCULÉNT, -Ă adjectiv aspru, violent, brutal. (< limba franceza truculent, latina truculentus)
Forme diferite ale cuvantului truculent: truculent-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

truculent
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru truculent:
truculént adjectiv masculin, plural truculénți; forme singular truculéntă, plural truculénte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

truculent
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru truculent:
truculént adjectiv masculin, plural truculénți; forme truculéntă, plural truculénte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TRUCULENT'
truchinTRUCHÍNĂtrúcicTRUCKTRUCULÉNTTRUCULÉNȚĂtrudTRÚDĂTRUDGEN

GRAMATICA cuvântului truculent?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului truculent.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul truculent poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul truculent sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE truculent?
Vezi cuvântul truculent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul truculent?
[ tru-cu-lent ]
Se pare că cuvântul truculent are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se întinde la vorbă sau tranzitiv a o întinde la vorbă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
spirit rău
reuniune organizată, în țara de reședință, de o misiune diplomatică cu ocazia sărbătoririi zilei naționale
a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba
mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app