 | as |
|
| Trubadur [ tru-ba-dur ] VEZI SINONIME PENTRU trubadur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trubadur în mai multe dicționareDefinițiile pentru trubadur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR, trubaduri, substantiv masculin Poet-cîntăreț provensal din evul mediu; prin extensie poet-cîntăreț peregrin. În larma eternă a străzii, un glas de trubadur urcă. ANGHEL, PR. 190. Chiar eu, în gentil trubadur, Visînd lîngă-al apei susur, Mă schimb, așteptîndu-mi regina. MACEDONSKI, O. I 194. Un amabil cîntăreț, trubadur pămîntean din vechime, nu s-a aflat ca să ne lase descrierea taliei lor. ODOBESCU, S. I 417. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR, trubaduri, substantiv masculin Nume dat poeților medievali (secolul XI-XIII) ale căror versuri, compuse în vechea franceză de sud și recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau de obicei un caracter erotic sau pastoral; prin generalizare poet-cântăreț care călătorea din loc în locuțiune – Din limba franceza troubadour. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR trubaduri m. 1) (în Franța din secolul XII-XIII) Poet liric care compunea versuri în vechea franceză de sud și le recita cu un acompaniament muzical specific (pe la curțile marilor feudali). 2) figurat Persoană care laudă excesiv ceva. /<fr. troubadour Forme diferite ale cuvantului trubadur: trubaduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR substantiv masculin nume dat poeților-cântăreți medievali din sudul Franței, ale căror versuri, recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau un caracter erotic sau pastoral. • (prin extensie) poet-cântăreț peregrin. (< limba franceza troubadour) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trubadur: *trubadúr m. (în franceză troubadour, despre pv. trobador, acuzativ despre trobaire, care vine despre trobar, a găsi, a inventa, a face versurĭ. vezi truver). Poet provențal medieval (secolul 11-12). vezi menestrel. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR substantiv masculin Nume dat în evul mediu poeților-cântăreți din sudul Franței; (prin extensie) poet-cântăreț peregrin. [< limba franceza troubadour, conform prov. trobador – a crea]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRUBADUR: TRUBADÚR, trubaduri, substantiv masculin Poet-cântăreț provensal din evul mediu; prin generalizare poet-cântăreț care călătorea din loc în locuțiune – Din limba franceza troubadour. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trubadur: trubadur m. nume dat poeților din Sudul Franței (secolul XI-XII). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trubadur: trubadúr substantiv masculin, plural trubadúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trubadur: trubadúr substantiv masculin, plural trubadúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRUBADUR' ýtruTRÚBĂTRUBÁCItrubaciuTRUBADÚRTRUBADURÉSC, -ĂtrubadúricTRUCTRUCÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trubadur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trubadur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRUBADÚR trubaduri m. |
GRAMATICA cuvântului trubadur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trubadur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trubadur poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trubadur? Vezi cuvântul trubadur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trubadur?[ tru-ba-dur ] Se pare că cuvântul trubadur are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi sătul până în gât?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul trubadur are forma: trubadúri
