eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție troieni


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Troieni [ tro-ie-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU troieni PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului troieni în mai multe dicționare

Definițiile pentru troieni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a troieni
Verbul: a troieni (forma la infinitiv)
A troieni conjugat la timpul prezent:
  • eu troienesc
  • tu troienești
  • el ea troienește
  • noi troienim
  • voi troieniți
  • ei ele troienesc
VEZI VERBUL a troieni CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TROIENI:
TROIENÍ, troienesc, verb IV. (Mai ales la persoană 3)

1. tranzitiv A acoperi cu troiene de zăpadă; a înzăpezi. [Viscolul] astupa drumurile, troienea porțile, ne izbea în piepturi și ne ținea în locuțiune SADOVEANU, O. VIII 172. Afară era un viscol care troienise străzile. CAMIL PETRESCU, U. N. 40. Afară, viscolul troienea ușa și ferestrele casei. BUJOR, S. 33. Iarna viscolu-l ascult... Troienind cărările. EMINESCU, O. I 123.

2. reflexiv A rămîne imobilizat în mijlocul zăpezii; a se înzăpezi. Ne-am troienit?... Iaca! na, și alta acum... ALECSANDRI, T. I 112.

3. tranzitiv A acoperi un obiect, îngrămădind ceva peste el. Andrei privește din umbră cum bieții oameni așază racla, cum o troienesc cu flori, îi aprind făclii. GALACTION, O. I 258.
       • figurat Soarele spre asfințit Si-a urmat cărarea. Zi cu zi l-au troienit verb reflexiv:emea și uitarea. TOPÎRCEANU, P. 121. Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. EMINESCU, O. I 216.
♦ A îngrămădi, a aduna la un locuțiune Troieni-va Teiul floarea-i peste noi. EMINESCU, O. I 101.
       • figurat Aleargă-n vînt și-n noapte năuc și sugrumat De gînduri troienite. COȘBUC, P. I 134.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TROIENI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TROIENI:
TROIENÍ, troienesc, verb IV. tranzitiv

1. A acoperi cu troiene (de zăpadă); a înzăpezi, a nămeți.
♦ reflexiv A rămâne în mijlocul zăpezii; a se înzăpezi.

2. A acoperi un obiect îngrămădind ceva peste el; a forma grămezi, mormane; a îngrămădi, a aduna ceva la un locuțiune [ pronunție: tro-ie-]

– Din troian1.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TROIENI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TROIENI:
TROIENÍ, troienesc, verb IV. tranzitiv

1. A acoperi cu troiene (de zăpadă); a înzăpezi, a nămeți.
♦ reflexiv A rămâne în mijlocul zăpezii; a se înzăpezi.

2. A acoperi un obiect îngrămădind ceva peste el; a forma grămezi, mormane; a îngrămădi, a aduna ceva la un locuțiune [ pronunție: tro-ie-]

– Din troian1.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TROIENI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TROIENI:
TROIENI verb

1. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, (regional) a (se) omeți. (Drumurile s-au troieni )

2. a viscoli. (Vîntul troieni zăpada.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

troieni
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru troieni:
troiení verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele troienésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea troieneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural troieneáscă; gerunziu troienínd; participiu troienít
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

troieni
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru troieni:
troiení (a troieni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele troienésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea troieneá; conjunctiv prezent 3 să troieneáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Troieni
Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Troieni:
Troieni = Troiani.
Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman


CUVINTE APROPIATE DE 'TROIENI'
TroiaTROIÁNTroianiTRÓICĂTROIENÍTROIENÍRETROIENÍTTROILÍSMTroilus

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Troieni
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului troieni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Drumurile s-au troieni 2.
Vîntul troieni zăpada.
Troiení a troieni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele troienésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea troieneá; conjunctiv prezent 3 să troieneáscă.

GRAMATICA cuvântului Troieni?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului troieni.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Troieni poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE troieni?
    Vezi cuvântul troieni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul troieni?
    [ tro-ie-ni ]
    Se pare că cuvântul troieni are trei silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL Troieni
    Inţelegi mai uşor cuvântul troieni dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    Troieni = Troiani

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Troieni

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Reflexiv a se bate cu pumnii în piept?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a se porni pe vorbă; a se așterne la vorbă, la taifas
    reformă a relațiilor de proprietate asupra pământului
    a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva
    de multe ori
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app