 | as |
|
| Trofeu [ tro-feu ] VEZI SINONIME PENTRU trofeu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trofeu în mai multe dicționareDefinițiile pentru trofeu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU, trofee, substantiv neutru 1. Pradă de război. Consulii și generalii romani, încărcați de trofee și osteniți de victorii, se retrăgeau la coarnele plugului. C. PETRESCU, R. DR. 39. Apoi ia cu sine cele 14 tunuri cucerite... și pe care le socotea cu tot dreptul ca un netăgăduit trofeu personal și se retrage în liniște peste Nistru. HASDEU, I. vezi 191. Ghirai au trecut Nistrul înot pe calul său, Luînd pe Dan rănitul ca pradă și trofeu. ALECSANDRI, O. 218. 2. (În antichitate) Armura unui dușman învins, așezată pe un trunchi de copac, în semn de victorie; prin extensie monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou și pe care se așezau armele învinsului. Privește-aceste arme ce-n luptă schinteiară: Fac parte din trofeul ce-mi fu nălțat de țară. MACEDONSKI, O. I 168. La capul lui zice că s-ar fi aflat «un trofeu, ca un candelabru... de care era aninată armătura mortului». ODOBESCU, S. II 186. – plural și: (învechit) trofeuri (HASDEU, I. vezi 175). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU substantiv neutru 1. Armura unui dușman învins așezată pe un trunchi de copac, ca semn al victoriei; (prin extensie) monument de piatră sau de marmură purtând armele unui dușman învins și ridicat pentru a comemora o victorie. ♦ Sculptură sau pictură înfățișând un asemenea monument. 2. Pradă de război luată de la inamic. ♦ Victorie, biruință. ♦ Ofranda adusă unei divinități, provenind din prada de război. 3. Coarnele unui cerb vânat. [pronume -feu, plural -ee, -euri. / < limba franceza trophée, conform italiana trofeo < latina tropaeum, greacă tropaion]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU substantiv neutru 1. armura unui dușman învins așezată pe un trunchi de copac, ca semn al victoriei; monument de piatră sau de marmură purtând armele unui dușman învins, pentru a comemora o victorie. 2. pradă de război luată de la inamic. • victorie, biruință. • ofrandă adusă unei divinități din prada de război. 3. produs vânătoresc reprezentativ pentru cele mai importante specii de vânat (coarne de cerb, colți de mistreț etc.). 4. cupă, obiect ornamental oferit învingătorului într-o întrecere sportivă. (< limba franceza trophée) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU, trofee, substantiv neutru 1. (În antichitate) Armura unui dușman învins, așezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; prin extensie monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se așezau de obicei armele învinsului. 2. Pradă de război luată de la un inamic. 3. Parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea sau frumusețea ei. 4. Cupă, obiect ornamental oferit învingătorului într-o întrecere sportivă. – Din limba franceza trophée. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU, trofee, substantiv neutru 1. (În Antichitate) Armura unui dușman învins, așezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; prin extensie monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se așezau de obicei armele învinsului. 2. Pradă de război luată de la un inamic. 3. Parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea sau frumusețea ei. 4. Cupă, obiect ornamental oferit învingătorului într-o întrecere sportivă. – Din limba franceza trophée. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFÉU trofeue n. 1) (în antichitate) Echipament al unui dușman învins, expus pe un trunchi de copac în semn de victorie. 2) Monument comemorativ al unei victorii pe care sunt expuse armele celor învinși. 3) Pradă de război, luată de la dușman; captură. • trofeue de vânătoare blana, colții sau coarnele unui animal vânat, păstrate ca obiecte decorative. /<fr. trophée Forme diferite ale cuvantului trofeu: trofeue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trofeu: trofeu n. 1. despuierea inimicului învins și ucis; 2. colecțiune de arrne ridicate și așezate cu artă spre a conserva amintirea unei biruințe; 3. orice monument comemorativ al unei victorii; 4. ornament ce reprezintă atribuțiunile unei arte, științe; 5. figurat victorie, izbândă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru trofeu: trofeu, trofee substantiv neutru (argoul lumii interlope) condamnare penală. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TROFEU: TROFEU substantiv cupă. (A cîștigat trofeu pus în joc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trofeu: troféu substantiv neutru, articulat troféul; plural trofée Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trofeu: troféu substantiv neutru, articulat troféul; plural trofée Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TROFEU' TROFTrofanTrofandatrofeíneTROFÉUTROFI-TRÓFICTROFICITÁTETROFÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TROFEU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trofeu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TROFÉU trofeue n. • trofeue de vânătoare blana, colții sau coarnele unui animal vânat, păstrate ca obiecte decorative. A cîștigat trofeu pus în joc. |
GRAMATICA cuvântului TROFEU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trofeu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TROFEU poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trofeu? Vezi cuvântul trofeu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trofeu?[ tro-feu ] Se pare că cuvântul trofeu are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TROFEU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala la poala sau la poalele cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul trofeu are forma: trofée
