eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție troaca


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Troacă [ troa-că ]
VEZI SINONIME PENTRU troacă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului troaca în mai multe dicționare

Definițiile pentru troaca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROÁCĂ, troace, substantiv feminin

1. Covată scurtă și lată, făcută de obicei dintr-o singură bucată de lemn scobit; albie, copaie. Bătrînii își luară troaca cu copilul și du-te cu el la holdă. BOTA, P. 27. Îți trebuie troacă nouă, Troacă nouă de lemn verde. MARIAN, NA. 22.
       • figurat Și cînd să deie stelelor ovăz din troacă, A aflat... Că-s mai puține. BENIUC, vezi 140.
       • Expresia: A-l face pe cineva troacă de porci vezi porc.
♦ (Familiar, la plural ) Încălțăminte veche, uzată, lăbărțată. Tu și alți cîțiva aveți niște troace ca vai de lume, cu tălpi rupte. PAS, Z. I 66.
♦ (Familiar, la plural ) Catrafuse, boarfe, calabalîc. Am alerga nebunește și nu ne-am putea astîmpăra pînă cînd nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mîne cu troacele noastre, pe cît știm de unde vom porni cu ele. CARAGIALE, M. 229.

2. Jgheab făcut de obicei dintr-un trunchi de copac scobit, din care se adapă vitele la fîntînă. Apșoara ploilor Tot din troaca boilor. TEODORESCU, P. P. 623.

3. (Regional; botanică) Tigvă (2).
♦ Vas pentru apă sau vin, făcut din fructul tigvei. (Atestat în forma troc) Tuță al nostru, săracul, a stat toată viața lîngă trocul lui cu vin și-a băut de și-a înnegrit beregata. DUMITRIU, N.

I. 31.

4. Ladă în care curge făina măcinată la moară.
♦ Vas de lemn plin cu apă, în care se învîrtește tocila pentru a se umezi.

– Variante: tréucă (POPA, vezi 96, ȘEZ. XXI 66) substantiv feminin, troc substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TROACĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROACĂ s.

1. adăpătoare, jgheab, uluc, (popular) teică, (inv. și regional) scoc, (regional) moldă, vălău, (Bucovina și Transilvania) halău, (Muntenia Olt. și Banat) piuă. (troaca pentru adăpatul vitelor.)

2. (la plural ) boarfe (la plural), bulendre (la plural), calabalîc, catrafuse (la plural), țoale (la plural), (regional) bodroanțe (la plural), cioveie (la plural), trancanale (la plural), (Olt.) dănănaie. (Ia-ți troaca și pleacă!)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

troacă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru troacă:
troacă forme trecut

1. albie în care se dă de mâncare porcilor;

2. vasul de lemn plin cu apă în care roata dela tocilă, învârtindu-se, se udă;

3. căpătâiul cel mic al joagărului;

4. botanică tidvă;

5. unealtă pe care se împletia găitanul ( vezi Trocari);

6. plural catrafuse: unde vom ajunge mâine cu troacele noastre? CAR. [Sas. TROK = nemțesc TROG].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TROACĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROÁCĂ, troace, substantiv feminin

1. Albie, copaie, covată (scurtă și lată).

2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară.

3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale.

4. (familial; la plural ) Catrafuse, calabalâc. [Variante: (regional) troc substantiv neutru]

– Din germana dialect Trok.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TROACĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROÁCĂ, troace, substantiv feminin

1. Albie, copaie, covată (scurtă și lată).

2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară.

3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale.

4. (familial; la plural ) Catrafuse, calabalâc. [Variante: (regional) troc substantiv neutru]

– Din germana dialect Trok.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

troacă
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru troacă:
troácă, troci, substantiv feminin –

1. Cutie; școtuie. Troacă de moșini = cutie de chibrituri.

2. Recipient din lemn sau tablă în care se dă mâncare la porci; albie; valău, halău (ALR 1971: 297).

– Din germana dialect Trog.
Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

TROACĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROÁCĂ troacace forme Vas de lemn sau de piatră în formă de jgheab, din care mănâncă sau beau animalele; treucă; treică. /<germ. Trog
Forme diferite ale cuvantului troaca: troacace
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TROACĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROACĂ substantiv

1.

– act.

2. Trochești s.; Troculești fam. (AO XV 65).

3. Trocan, olt. (Sd XXII).

4. Trocaru act.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

troacă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru troacă:
troacă substantiv verbal CARAPACE. LADĂ. POSTAVĂ. TĂRTĂCUȚĂ. TIGVĂ. TÎLV.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TROACĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TROACĂ:
TROÁCĂ s.

1. vezi adăpătoare.

 2. (la plural ) vezi boarfe.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

troacă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru troacă:
troácă substantiv feminin, genitiv dativ articulat troácei; plural troáce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

troacă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru troacă:
troácă substantiv feminin, genitiv dativ articulat troácei; plural troáce
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

troaca
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru troaca:
troaca vezi brâul.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali


CUVINTE APROPIATE DE 'TROACA'
trấndavtrấntătrấntortrấntorițăTROÁCĂTROACÁRtroaceTROÁCNĂTroada

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL troaca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului troaca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Troaca pentru adăpatul vitelor.
Ia-ți troaca și pleacă!.
TROÁCĂ troacace forme Vas de lemn sau de piatră în formă de jgheab, din care mănâncă sau beau animalele; treucă; treică.

GRAMATICA cuvântului troaca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului troaca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul troaca poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul troaca sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul troacă are forma: troáce
VEZI PLURALUL pentru troaca la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE troacă?
Vezi cuvântul troacă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul troacă?
[ troa-că ]
Se pare că cuvântul troacă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL troaca
Inţelegi mai uşor cuvântul troaca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
TROK = nemțesc TROG
Troacă de moșini = cutie de chibrituri

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL troaca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără greșeală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ajunge la discreția cuiva
a se strânge, a se ghemui de durere etc
perfect
flux de protoni și neutroni emiși continuu de soare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app