|
Triumfal [ tri-um-fal ] VEZI SINONIME PENTRU triumfal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului triumfal în mai multe dicționareDefinițiile pentru triumfal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL, -Ă, triumfali, -e, adjectiv 1. De triumf; care vestește o biruință; figurat impunător, solemn, pompos. Intrarea n-avu astfel nimic triumfal. C. PETRESCU, C. vezi 181. Să nu te miri că... înfrunt cu atîta milă căutătura-ți triumfală. GOGA, C. P. 24. Iar pe cer un vultur mare... Se vedea plutind cu fală Și-n rotirea-i triumfală, Țintea ochiul său măreț Pe viteazul călăreț. ALECSANDRI, P. II 11. • Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate, într-un teritoriu străin, fără a întîmpina rezistență. Mersul lui Ipsilante spre București a fost un adevărat marș triumfal, pretutindeni îi ies înainte corpuri armate. GHICA, S. 104. Poartă triumfală poartă a Romei antice (și a altor cetăți din antichitate), prin care intra carul de triumf al comandantului. Mai departe este Delhi, cetate fără rivale, Doisprece elefanți intră pe-a sale porți triumfale. NEGRUZZI, S. II 131. (figurat) Părea că întru-n viață pe-o poartă triumfală. MACEDONSKI, O. I 72. Intrare triumfală = (în antichitate) intrarea solemnă în cetate a comandantului biruitor, cu carul de triumf. (Ironic) Facem o intrare triumfală în oraș, trecînd pe sub o poartă dărîmată a cetății. ALECSANDRI, O. P. 319. 2. (Astăzi rar) Triumfător. V-ați întors pe la casele voastre triumfali, sărind într-un picior. PAS, Z. I 59. Și cum, prin ce cuvinte aș spune a mea fală Văzîndu-te prezentă la lupta-mi triumfală. ALECSANDRI, T. II 103. • (Adverbial) Cîrmii la dreapta și intrai de-a dreptul și triumfal prin porțile larg deschise. HOGAȘ, M. N. 14. Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL, -Ă, triumfali, -e, adjectiv 1. Care constituie un triumf, care duce la triumf, care vestește o mare biruință; figurat măreț, impunător, solemn, pompos. • Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate într-un teritoriu străin, fără a întâmpina rezistență. Poartă triumfală = poartă a Romei antice (și a altor cetăți din antichitate) prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război. 2. (Astăzi rar) Triumfător. [ pronunție: tri-um-] – Din latina triumphalis, limba franceza triomphal. Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfal-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL, -Ă, triumfali, -e, adjectiv 1. Care constituie un triumf, care duce la triumf, care vestește o mare biruință; figurat măreț, impunător, solemn, pompos. • Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate într-un teritoriu străin, fără a întâmpina rezistență. Poartă triumfală = poartă a Romei antice (și a altor cetăți din Antichitate) prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război. 2. (Astăzi rar) Triumfător. [ pronunție: tri-um-] – Din latina triumphalis, limba franceza triomphal. Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfal-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL triumfală (triumfali, triumfale) 1) Care ține de triumf; referitor la triumf. Coroană triumfală. 2) și adverbial Care se face cu triumf; susținut cu triumf. Marș triumfal. 3) Care constituie un triumf; cu caracter de triumf. Succes triumfal. /<lat. triumphalis, limba franceza triomphal Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfală Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL, -Ă adjectiv De triumf; biruitor, învingător; (figurat) impunător, solemn, pompos. ♦ Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate pe un teritoriu străin. [pronume tri-um-. / conform latina triumphalis, limba franceza triomphal]. Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfal-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFÁL, -Ă adjectiv 1. de triumf; biruitor, învingător, victorios. 2. (figurat) impunător, solemn, pompos; care stârnește admirație, entuziasm. (< latina triumphalis, limba franceza triomphal) Forme diferite ale cuvantului triumfal: triumfal-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru triumfal: triumfal a. 1. ce ține de triumf: car triumfal; 2. figurat care se face cu pompă, care excită entuziasm: intrare triumfală. ║ adverb în triumf. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru triumfal: triumfál adjectiv masculin (silabe tri-um-), plural triumfáli; forme singular triumfálă, plural triumfále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRIUMFAL: TRIUMFAL adjectiv triumfător, (învechit) triumfalnic. (S-a bucurat de o primire triumfal.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru triumfal: triumfál (tri-um-) adjectiv masculin, plural triumfáli; forme triumfálă, plural triumfále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRIUMFAL' trituratórÝTRIUTRIÚMFTRIUMFÁTRIUMFÁLtriumfalísmtriumfalísttriumfalístăTRIUMFÁLNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL triumfal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului triumfal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRIUMFÁL triumfală triumfali, triumfale 1 Care ține de triumf; referitor la triumf. Coroană triumfală. Marș triumfal. Succes triumfal. S-a bucurat de o primire triumfal. S-a bucurat de o primire triumfal. |
GRAMATICA cuvântului triumfal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului triumfal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul triumfal poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE triumfal? Vezi cuvântul triumfal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul triumfal?[ tri-um-fal ] Se pare că cuvântul triumfal are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL triumfal Inţelegi mai uşor cuvântul triumfal dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate, într-un teritoriu străin, fără a întîmpina rezistență Intrare triumfală = în antichitate intrarea solemnă în cetate a comandantului biruitor, cu carul de triumf Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate într-un teritoriu străin, fără a întâmpina rezistență Poartă triumfală = poartă a Romei antice și a altor cetăți din antichitate prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate într-un teritoriu străin, fără a întâmpina rezistență Poartă triumfală = poartă a Romei antice și a altor cetăți din Antichitate prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război ♦ Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate pe un teritoriu străin |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL triumfal |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Idealism subiectiv?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|