|
Trebuincios [ tre-bu-in-ci-os ] VEZI SINONIME PENTRU trebuincios PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trebuincios în mai multe dicționareDefinițiile pentru trebuincios din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS: TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Astăzi rar) Folositor, necesar, util; de trebuință. Se hotărîse chiar să spună preotului că e nedrept cu Ion, dar niciodată nu găsise... curajul trebuincios. REBREANU, I. 108. Își luară și uneltele trebuincioase. ISPIRESCU, L. 372. S-au frînt cele mai trebuincioase catarguri. DRĂGHICI, R. 25. • (Substantivat, neobișnuit) Nici un product nu putea să iasă din țară pînă mai întîi nu se aproviziona toate shaturile cu trebuincioasele garnizoanelor și locuitorilor cetăților dunărene. GHICA, S. vezi Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TREBUINCIOS: TREBUINCIOS adjectiv 1. folositor, necesar, util, (rar) trebuitor, (învechit) trebnic. (O muncă trebuincios.) 2. cerut, cuvenit, necesar, trebuitor, (popular) cuviincios, (învechit) recerut. (A făcut toate lucrurile trebuincios pentru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS: TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Adesea adverbial) Necesar, folositor, util, de trebuință, trebuitor. [ pronunție: -bu-in-] – Trebuință + sufix -ios. Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS: TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Adesea adverbial) Necesar, folositor, util, de trebuință, trebuitor. [ pronunție: bu-in-] – Trebuință + sufix -ios. Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS: TREBUINCIÓS trebuinciosoásă (trebuinciosóși, trebuinciosoáse) Care este de trebuință; folositor; util. [silabe -bu-in-] /trebuință + sufix trebuinciosos Forme diferite ale cuvantului trebuincios: oásă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trebuincios: trebuinciós (-bu-in-) adjectiv masculin, plural trebuincióși; forme trebuincioásă, plural trebuincioáse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trebuincios: trebuinciós adjectiv masculin, plural trebuincióși; forme singular trebuincioásă, plural trebuincioáse, Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trebuincios: trebuincios a. necesar. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'TREBUINCIOS' TREBȘOÁRĂtrebueTREBUÍTRÉBUIETREBUINCIÓSTREBUÍNȚĂTREBUITÓRTREBUNÁLTREBUNÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trebuincios Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trebuincios dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O muncă trebuincios. A făcut toate lucrurile trebuincios pentru. A făcut toate lucrurile trebuinciosoase pentru. TREBUINCIÓS trebuinciosoásă trebuinciosóși, trebuinciosoáse Care este de trebuință; folositor; util. [silabe -bu-in-] /trebuință + sufix trebuinciosos. |
GRAMATICA cuvântului trebuincios? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trebuincios. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trebuincios poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE trebuincios? Vezi cuvântul trebuincios desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trebuincios?[ tre-bu-in-ci-os ] Se pare că cuvântul trebuincios are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trebuincios |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cabinetul ministrului Sef sau director de cabinet?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|