 | as |
|
| Trăsură [ tră-su-ră ] VEZI SINONIME PENTRU trăsură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trasura în mai multe dicționareDefinițiile pentru trasura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ1, trăsuri, substantiv feminin 1. Vehicul cu arcuri, cu patru roți, tras de cai și folosit la transportul persoanelor. Era un soare cald de început de toamnă și trăsura mergea duruind pe o șosea pietruită. SADOVEANU, O. III 65. Într-o trăsură mare de casă se suiră toate fetele. HOGAȘ, M. N. 44. Privirea ei căuta lung și dureros la ultimul val de colb ce se așeză încetișor pe urma trăsurii. VLAHUȚĂ, O. A. 125. • (Învechit) Trăsură cu aburi = tren. De la Linți începe drumul de fier pentru trăsura cu aburi și merge în munții Tirolului. KOGĂLNICEANU, S. 13. Scrisoare de trăsură vezi scrisoare. 2. Vizitiu (2). Vizitiul poartă numele de vizitiu, trăsură, surugiu. PAMFILE, CER. 169. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ2, trăsuri, substantiv feminin 1. (Învechit) Linie a feței, trăsătură (1). O, nchide lungi genele tale, Să pot recunoaște trăsurile-ți pale! EMINESCU, O. I 41. Figura sa avea trăsuri pronunțate, fără să fie inteligentă. BOLINTINEANU, O. 414. Trăsurile feței postelnicului, deși puțin cam descompuse, arătau acum o mulțumire pașnică. FILIMON, C. 92. 2. Linie de hotar între proprietăți. ♦ Suprafață de teren cu o lungime de șase prăjini. vezi obraț. 3. (Rar, în expresie) Trăsură de unire = liniuță de unire, vezi liniuță. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsúră forme, plural urĭ (despre tras. vezi trăsătură). Trăsătură, linie, liniuță. Trăsură de unire, liniuță de unit cuvintele în scris, ca în te-am prins, bot-gros. Vehicul pe arcurĭ, maĭ ales de dus oamenĭ pin orașe. (Trăsurile publice se cheamă și birjĭ): boĭeru a ĭeșit la plimbare cu trăsura (saŭ în trăsură). plural Trăsăturĭ, lineamente, liniĭ: trăsurile fețeĭ, a vorbi în trăsurĭ generale. – În Dîmb. tresură. vezi răvdan, brișcă, docar. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ, trăsuri, substantiv feminin 1. Vehicul pe patru roți, cu arcuri, tras de cai și folosit la transportul persoanelor. • (învechit) Trăsură cu aburi = tren. 2. (astronomie; popular; articulat) Constelația Vizitiul. 3. (învechit) Linie a feței; trăsătură (1). 4. (învechit) Linie de hotar între două proprietăți. ♦ Suprafață de teren cu o lungime de șase prăjini. 5. (Rar; în sintagma) Trăsură de unire = liniuță de unire. – Tras + sufix -ură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ, trăsuri, substantiv feminin 1. Vehicul cu patru roți, pe arcuri, tras de cai și folosit la transportul persoanelor. ♦ (învechit) Trăsură cu aburi = tren. 2. (astronomie; popular; articulat) Constelația Vizitiul. 3. (învechit) Linie a feței; trăsătură (1). 4. (învechit) Linie de hotar între două proprietăți. ♦ Suprafață de teren cu o lungime de șase prăjini. 5. (Rar; în sintagma) Trăsură de unire = liniuță de unire. – Tras + sufix -ură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsúră, trăsuri, trăsure, substantiv feminin – 1. Cusătură cu modele românești, pe fond negru (în satele de pe Mara și Cosău). Sens atestat doar în Maramureșul istoric din dreapta și din stânga Tisei. 2. Fuior de calitate inferioară (Plăiuț, Apșa de Jos, Biserica Albă). – Din tras + sufix -ură (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSURĂ s. I. birjă, (regional) droșcă, (Transilvania, Banat și Maramures) cocie, (ieșit din uz, prin Muntenia) muscal, (învechit) fiacru. (A luat o trasura pînă la gară.) II. (lingvistică) trăsură de unire = cratimă, linioară, liniuță de unire. (trasura este un semn ortografic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ trasurai forme 1) Vehicul pe arcuri cu patru roți, tras de cai, folosit pentru transportarea persoanelor. • trasura de piață birjă; fiacru. 2) articulat popular Constelație din emisfera boreală, învecinată cu cea a Gemenilor; Vizitiu. /tras + sufix trasuraură Forme diferite ale cuvantului trasura: trasurai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsură forme 1. liniamentele feței: trăsuri fine; 2. gramatică trăsură de unire, liniuță pusă între vorbele unui cuvânt compus sau la finele unui rând. [După limba franceza trait și tiret]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsúră, -uri, -ure, substantiv feminin – Cusătură cu modele românești, pe fond negru (în satele de pe Mara și Cosău). Sens atestat doar în Maramures – Din tras + -ură. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsură forme car pe arcuri: trăsură de piață. [ vezi tras]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat trăsúrii; plural trăsúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat trăsúrii; plural trăsúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRĂSURĂ: TRĂSÚRĂ substantiv verbal linie, obraț, trăsătură. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru trăsură: trăsură substantiv verbal LINIE. OBRAȚ. TRĂSĂTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRĂSURA: TRĂSÚRA substantiv articulat vezi vizitiul. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru trăsura: trăsura substantiv articulat vezi VIZITIUL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRASURA' TRĂSNITÚRĂtrăsoáreTRASÓRtrassTRĂSÚRĂTRĂSURÍCĂTRÁTĂTRATÁBILtrătádă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trăsura Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trăsura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A luat o trăsura până la gară. A luat o trăsura pînă la gară. Trăsura este un semn ortografic. TRĂSÚRĂ trăsurai forme 1 Vehicul pe arcuri cu patru roți, tras de cai, folosit pentru transportarea persoanelor. • trăsura de piață birjă; fiacru. /tras + sufix trăsuraură. |
GRAMATICA cuvântului trăsura? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trăsura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trăsura poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trăsură? Vezi cuvântul trăsură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trăsură?[ tră-su-ră ] Se pare că cuvântul trăsură are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL trăsura Inţelegi mai uşor cuvântul trăsura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Învechit Trăsură cu aburi = tren Rar, în expresie Trăsură de unire = liniuță de unire, vezi liniuță învechit Trăsură cu aburi = tren Rar; în sintagma Trăsură de unire = liniuță de unire ♦ învechit Trăsură cu aburi = tren Rar; în sintagma Trăsură de unire = liniuță de unire Trăsură închisă = cupeu, învechit și popular caretă Lingvistică trăsură de unire = cratimă, linioară, liniuță de unire |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trăsura |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune capăt unui lucru, unei situații?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul trăsură are forma: trăsúri
