|
Tranzienţă [ tran-zi-en-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU tranzienţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tranzienta în mai multe dicționareDefinițiile pentru tranzienta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRANZIENȚĂ: TRANZIÉNȚĂ substantiv feminin ((livresc)) Caracterul a ceea ce este trecător, tranzient; efemeritate. ♦ Termen folosit în diferite discipline sociale semnificând caracterul instabil, continua devenire a relațiilor omului cu realitatea înconjurătoare, viteza de modificare a acestor relații și de adaptare a omului la noile relații. [pronume -zi-en-, variantă transiență substantiv feminin / conform italiana transienza]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRANZIENȚĂ: TRANZIÉNȚĂ substantiv feminin 1. caracterul a ceea ce este tranzient; efemeritate. 2. devenire continuă a realității, care impune o permanentă modificare a relațiilor omului cu realitatea înconjurătoare, o adaptare a acestor relații și a omului la noile condiții. (< limba engleză transience) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRANZIENȚĂ: TRANZIÉNȚĂ substantiv feminin 1. (livresc) Caracterul a ceea ce este trecător, tranzient (2); efemeritate. 2. (filozofie) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite. [ pronunție: -zi-en-. – Scris și: transiență] – După limba engleză transience. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRANZIENȚĂ: TRANZIÉNȚĂ substantiv feminin 1. (livresc) Caracterul a ceea ce este trecător, tranzient (2); efemeritate. 2. (filozofie) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite. [ pronunție: -zi-en- – Scris și: transiență] – După limba engleză transience. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tranziență: tranziénță substantiv feminin, plural tranziénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRANZIENTA' TRANZACȚIONÁTTRANZACȚIÚNEtrânzeáTRANZIÉNTTRANZIÉNȚĂTRANZISTÓRTRANZISTORIZÁTRANZISTORIZÁRETRANZISTORIZÁT |
GRAMATICA cuvântului tranziență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tranziență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tranziență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tranzienţă? Vezi cuvântul tranzienţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tranzienţă?[ tran-zi-en-ţă ] Se pare că cuvântul tranzienţă are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Contabilitate; în sintagma extras de cont?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|