 | as |
|
| Trac [ trac ] VEZI SINONIME PENTRU trac PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trac în mai multe dicționareDefinițiile pentru trac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC2 substantiv neutru Stare de emotivitate de care sînt cuprinse unele persoane, mai ales artiștii, înainte de a apărea în public și în primele momente ale manifestării lor în fața spectatorilor; emoție. Deși de douăzeci și mai bine de ani traducea, citea și juca uneori teatru, avea totuși trac de cîte ori ținea să producă impresie cu orice preț. CAMIL PETRESCU, O. I 267. Ești nerăbdător?... Și eu am trac. Dar pentru alte motive. C. PETRESCU, O. P. II 216. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC1 interjecție Onomatopee care redă zgomotul produs de lovitura bruscă și scurtă ce însoțește descărcarea unei arme, tragerea unei săgeți etc. Scoase o săgeată din tolbă, o așeză la arc și trac! trase o săgeată. ISPIRESCU, L. 74. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC3, -Ă, traci, -ce, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Persoană care făcea parte dintr-o veche populație indo-europeană din Tracia. 2. Adj. Tracic. ♦ (Substantivat, forme) Limba vorbită de traci3 (1). – Din latina Thracus. Forme diferite ale cuvantului trac: trac-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC3, -Ă, traci, -ce, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Persoană care făcea parte dintr-o veche populație indo-europeană din Tracia. 2. Adj. Tracic. ♦ (Substantivat, forme) Limba vorbită de traci3 (1) – Din latina Thracus. Forme diferite ale cuvantului trac: trac-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC2, -Ă I. adjectiv, substantiv masculin forme (locuitor) din Tracia. II. adjectiv care aparținea tracilor; tracic. • (substantiv feminin) limbă indo-europeană, vorbită în antichitate, în Dacia și în Pen. Balcanică. (< latina thracus) Forme diferite ale cuvantului trac: trac-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul produs de lovitura bruscă și scurtă care însoțește descărcarea unei arme, tragerea unei săgeți etc. – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul produs de lovitura bruscă și scurtă care însoțește descărcarea unei arme, tragerea unei săgeți etc. – Onomatopee. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC1 substantiv neutru stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales actorii) înainte de a apărea în fața publicului, a unor examinatori. (< limba franceza trac) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC2 substantiv neutru Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artiștii) în momentul apariției lor în fața publicului. – Din limba franceza trac. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC2 substantiv neutru Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artiștii) în momentul apariției lor în fața publicului. – Din limba franceza trac. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC2 interjecție (cuvânt care se folosește pentru a exprima zgomotul produs de descărcarea unei arme, de tragerea unei săgeți etc.). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC substantiv neutru Emoție de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales actorii) înainte de a apărea în fața publicului. [< limba franceza trac]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC1 n. Stare de emoție de care sunt cuprinse unele persoane (de obicei actorii) când apar în fața publicului. /<fr. trac Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC3 traccă (tracci, tracce) m. și forme Persoană care făcea parte din vechea populație a Traciei. /<lat. Thracus Forme diferite ale cuvantului trac: traccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAC4: TRAC4, -Ă, traci, -e, substantiv masculin și forme Persoană făcînd parte dintr-o veche populație care locuia în Tracia. Forme diferite ale cuvantului trac4: trac4-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trac: trac (din Tracia) substantiv masculin, adjectiv masculin, plural traci; forme singular trácă, genitiv dativ articulat trácei, plural tráce Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trac: trac3 (nume etnic) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural traci; adjectiv feminin, substantiv feminin trácă, plural tráce Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC3, -Ă, traci, -e, adjectiv Referitor la traci, al tracilor. Populație tracă. Forme diferite ale cuvantului trac: trac-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trac: 1) *trac n., plural urĭ (în franceză popular trac). Barb. Frică de a vorbi în public. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru Trac: 2) *Trac, -ă substantiv Locuitor din Tracia. Adj. Tracic. Forme diferite ale cuvantului trac: trac-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAC: TRAC adjectiv tracic. (Populații trac.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trac: trac (stare emotivă) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trac: 3) trac interjecție vezi tranc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trac: trac2 (emoție) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trac: trac interjecție Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trac: trac1 interjecție Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRAC' TRABÉCULĂtrăbîcíTRABÚCtrabucoTRACtrácătrăcăneálăTRACASÁTRACASÁNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trac Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRAC3 traccă tracci, tracce m. Populații trac. |
GRAMATICA cuvântului trac? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trac. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trac poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trac? Vezi cuvântul trac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trac?[ trac ] Se pare că cuvântul trac are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trac |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Imunitate parlamentară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul trac are forma: trácă
La plural substantivul trac are forma: traci
