 | as |
|
| Tot4 [ tot4 ] VEZI SINONIME PENTRU tot4 PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tot în mai multe dicționareDefinițiile pentru tot din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOT4: TOT4, TOÁTĂ, toți, toate, adjectiv I. (Numai la sg.) 1. Întreg. Nu pot mînca de lacrimi Și trebuie să ies Afară-n vînt, afară, Că-mi arde capul tot. COȘBUC, P. I 60. Un tremur o cuprinde în tot trupul și ochii i se painjinesc. CREANGĂ, P. 26. Se zguduie tot domul. EMINESCU, O. I 435. • Expresia: În toată mintea vezi minte (2). În toată firea vezi fire. Cu toată inima vezi inimă (II 1 a). • (Substantivat, rar) A fost un gemet întreit Din totul inimii pornit. COȘBUC, P. I 287. ♦ (Despre corpul omului) Complet, din cap pînă-n picioare. Badea nalt cît o prăjină, Mîndruța-i toată-n țărînă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 429. Ieși, fată, din piatră, Să te văd odată! – Cum să ies din piatră? Că sînt goală toată. ALECSANDRI, P. P. 15. 2. (Referitor la componența, alcătuirea unui lucru; de obicei prin exagerare) Din care nu lipsește nimeni sau nimic. În serile de vară, mai ales pe lună, toată mahalaua ieșea pe prispa de pămînt. DELAVRANCEA, S. 217. Chirică atunci... într-o clipă aduna toată drăcimea. CREANGĂ, P. 158. La geamul tău ce strălucea Privii atît de des; O lume toată-nțelegea – Tu nu m-ai înțeles. EMINESCU, O. I 191. 3. (Referitor la cantitate) Cît există, cît este, cît are cineva. Își împărți toată avuția pe la ostași. ISPIRESCU, L. 4. Înghite el toată apa din fîntînă. CREANGĂ, P. 65. Pînă nu vei număra Paiele de p-un hotar Și tot fînul dintr-un car. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 277. • locuțiune prepoziție Cu tot... = în ciuda... Cît de tînăr se păstrează... cu tot părul albaneză C. PETRESCU, Î. II 123. • Expresia: Tot aurul din lume să-mi fi dat vezi aur (3). Asta-i toată averea mea vezi avere. Nimica toată vezi nimica2. 4. (Referitor la întindere, cuprins) Cît e de mare, cît se întinde, cît cuprinde. Mai un hotar tot a fost plin De mese. COȘBUC, P. I 57. Apoi, Făt-Frumos se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari din toată împărăția, ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L. 3. În sfîrșit, s-a hotărît a se duce în toată lumea, să-și caute bărbatul. CREANGĂ, P. 89. Dorul meu pe unde pleacă, Nu-i pasăre să-l întreacă... Pînă ce clipești o dată, Înconjură lumea toată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 90. 5. (Referitor la durată) Cît durează, cît ține. Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Mîndră, mîndruleana mea, Toată vara mi-ai lucrat La o masă de bumbac. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 452. 6. Deplin, complet, perfect. Condurul sta d-a pururea pe masă, în cămara împăratului. Oricine voia să-l încerce avea toată voia. ISPIRESCU, L. 306. Ai toată voia de la mine, fătul meu. CREANGĂ, P. 187. Să lase toată latitudinea și toată libertatea inițiativei individuale. GHICA, S. XXII. • Locuţiune adverbiala În toată libertatea (sau liniștea) = bucurîndu-se de o libertate (sau de o liniște) deplină. În toată puterea cuvîntului vezi cuvînt (1). Cu tot dinadinsul vezi dinadins. Cu tot dragul vezi drag1. Cu toată dragostea vezi dragoste (I 1). ♦ (Formează superlativul) Cum nu există (altul) mai mult, mai mare. Dar nu mai cade, ca-n trecut, În mări din tot înaltul. EMINESCU, O. I 181. • locuțiune adjectiv De tot... = cum nu se poate mai mult. O casă de toată frumusețea. ▭ Nică era băiat de tot hazul, știa să facă o mulțime de pozne. SLAVICI, O. I 88. Un moșneag fără căpătăi, însă de tot hazul. CREANGĂ, A. 82. II. (Generalizează asupra ființelor sau lucrurilor dintr-un grup, considerate unul cîte unul) (Învechit și regional; de obicei precedat de prepoziție «la») Fiecare (din). Veneau cu fete și feciori Trăsnind rădvanele de crai, Pe netede poteci de plai. La tot rădvanul, patru cai, Ba patru sori. COȘBUC, P. I 55. Tunuri mari și tunuri mici, La tot tunul cinci voinici. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 321. • (Determinînd o noțiune temporală și precedat de prepoziție «în» sau, învechit și popular, «pe», dă ideea de periodicitate, de repetiție) Împăratul are obicei a bea în toată sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97. În toată sîmbăta să se procitească băieții și fetele. id. O. A. 34. Astfel vine-n toată noaptea zburător la al ei pat. EMINESCU, O. I 80. Alergări de cai se fac pe tot anul. NEGRUZZI, S. I 36. Să dea apelor... cîte un cap dă om pă toată ziua. ȘEZ. III 101. • locuțiune adjectiv De toată ziua sau de toate zilele = zilnic, de fiecare zi. Iar înainte de a-și pune gîtul în jugul vieții de toată ziua, porniseră, ca ucenicii altor timpuri și altor neamuri, să străbată țara din ținut în ținut. C. PETRESCU, R. DR. 33. • Locuţiune adverbiala Peste tot (locul) = pretutindeni. O carte plăcută, în care formulele costelive ale mecanicei... sînt mai peste tot locul foarte binișor furișate printre o mulțime de noțiuni istorice. ODOBESCU, S. III 11. În tot momentul vezi moment. În (sau, învechit, pe) tot ceasul vezi ceas (2). ♦ (Generalizează asupra tuturor elementelor de același fel, considerate izolat) Oricare, orice fel. Din partea lor mi-am luat toată nădejdea. CREANGĂ, P. 193. Toată paserea pe limba ei piere. NEGRUZZI, S. I 247. Toată boala are leac. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 212. • Tot insul vezi ins. Tot natul vezi nat. • locuțiune adjectiv (De) tot felul vezi fel. De tot neamul vezi neam2 (l). • Locuţiune adverbiala La toată întîmplarea vezi întîmplare. În tot cazul vezi caz. III. (Numai la plural ) În număr complet, fără să lipsească nici unul. Toate felinarele sînt stinse. BOGZA, Ț. 53. Împăratul se afla la masă cu toți boierii. ISPIRESCU, L. 2. Atunci deodată tuturor mesenilor... li s-au stricat cheful. CREANGĂ, P. 232. Mă cunoșteau vecinii toți – Tu nu m-ai cunoscut. EMINESCU, O. I 191. • Locuţiune adverbiala Din toate părțile = de pretutindeni. Din sus, din jos, luminile apar deodată din toate părțile. BOGZA, Ț. 49. În toate părțile = pretutindeni. Sîngele cerbului odată a și-nceput a curge gîlgîind și a se răspîndi în toate părțile. CREANGĂ, P. 226. Pe toate drumurile vezi drum (1). Pe toate cărările vezi cărare. După toate probabilitățile vezi probabilitate. Cu toate urechile = cu mare atenție. Fata asculta cu toate urechile. ISPIRESCU, L. 18. • locuțiune conjuncție Cu toate acestea = totuși. • Expresia: Toate cele vezi cela2. • (Așezat în urma unui pronume persoană) Noi toți. Voi toate. • (Alcătuind, împreună cu un numeral cardinal, un numeral colectiv) Trei, doamne, și toți trei [titlu]. COȘBUC, P. I 99. ♦ (Predomină ideea de varietate, de diversitate) În serie completă, fără să lipsească ceva. Jumătate din vitrinele prăvăliilor sînt ocupate numai cu topoare, de toate dimensiunile, aranjate în toate felurile. BOGZA, Ț. 22. Toate bunătățile de pe lume erau acum în palaturile lor. CREANGĂ, P. 85. • Expresia: A vîrî (sau a băga) pe cineva în toți sperieții (sau în toate grozile morții) = a înfricoșa, a îngrozi din cale-afară. Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186. M-ai băgat în toate grozile morții, căci, cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc. id. ib. 196. – Forme gramaticale: gen. singular a tot, dativ singular la tot, gen. plural m. și forme (a) tuturor și a toate, dativ plural tuturor și tuturora. – Gen.-dat. plural m. și forme și: tutulor (DELAVRANCEA, S. 120, ISPIRESCU, L. 283). Forme diferite ale cuvantului tot4: toÁtĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOT: TOT2 substantiv neutru 1. Întreg, unitate (rezultată din ansamblul părților). Nenumărate opere ale lui Grigorescu îmbină într-un tot armonios frumusețea oamenilor cu minunatele peisagii subcarpatice. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 3/5. Între totalitatea fenomenelor care alcătuiesc marele tot, societatea, să nu fie oare aceeași legătură de cauzalitate ca și între fenomenele care alcătuiesc marele tot, natura? IONESCU-RION, C. 55. Națiile în omenire... produc, chiar prin diversitatea lor, armonia totului, unitatea. BĂLCESCU, O. II 10. ♦ (Poetic) Lume, univers. Pricepe nesfîrșitul ș-al totului mister. MACEDONSKI, O. I 109. Și în noaptea neființei totul cade, totul tace. EMINESCU, O. I 133. 2. (Numai în formă articulat) Bunul suprem (care rezumă, înglobează pe toate celelalte). verb reflexiv:eau să fiu totul în viața ta. CAMIL PETRESCU, T. II 60. ♦ Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). Totul este să fii drept, nepărtinitor și neinteresat. La TDRG. Expresia: Aici e totul = asta explică tot, într-asta constă totul. Aici e totul, calul lui Răcoare nu era cal ca toți caii. SADOVEANU, la TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TOT: TOT2 adverb 1) Ca și până în prezent; în continuare. tot mai înveți? 2) Timp îndelungat; mereu; totdeauna. Să tot lucrezi. 3) De multe ori; adesea. Se tot plimbă pe sub geam. 4) Din ce în ce (mai). Spre amiază soarele arde tot mai tare și mai tare. 5) La fel; (de) asemenea. Prietenul e tot din sat. • tot atât în aceeași cantitate. tot atunci în același timp. tot acolo în același locuțiune Mi-i tot atâta mi-i indiferent. 6) (însoțit de substantive sau pronume) Ca totdeauna; iarăși. tot el venise primul. 7) popular Numai. tot cu oameni harnici să lucrezi. • tot unul și unul într-ales; de frunte; de vază; de seamă. 8) Într-un fel sau altul; oricum; totuna. Nu plecăm că e tot verb reflexiv:eme urâtă. 9) Totuși; cu toate acestea. Mănâncă și tot nu se mai satură. /<lat. totus Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TOT: TOT adjectiv, substantiv, adverb 1. adjectiv complet, deplin, integral, întreg, total. (Care este suma tot?) 2. adjectiv întreg. (tot Muntenia.) 3. substantiv ansamblu, întreg. (Un tot unitar.) 4. adverb încă. (tot mai plouă.) 5. adverb încă. totuși. (Cît îi dă și tot i se pare puțin.) 6. adverb iar. (El avea o fată și ea tot o fată.) 7. adverb numai. (La ospăț, tot oaspeți rari.) 8. adjectiv fiecare, fiece, oricare, orice, orișicare, (popular) fieșce, fitece. (tot pasărea pe limba ei piere.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tot: tot a. 1. care nu lasă nimic afară: toată țara; 2. fiecare: tot omul, de toată mâna; 3. întreg: de ți-ai da vieața toată EM. [latina TOTUS, întreg]. ║ n. 1. totalitate: luați tot; 2. obiect considerat în întregimea sa: totul e mai mare decât partea; 3. orice lucru: cinstit în toate; toate ca toate, oricum ar fi; 4. esențial: totul e de a reuși. ║ adverb de tot, cu totul, pe de-a întregul; tot una, egal, acelaș lucru. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tot-: tot- Rădăcina expresivă care pare să exprime ideea de rotunjime. Creație spontană, conform coc, popular – derivat totîlcă, substantiv feminin (Olt., fluier, trișcă), cu sufix expresiv, conform modîlcă, scofîlci; totîrlă, substantiv feminin (Olt., rotiță), cu alt. sufix expresiv, conform cocîrlă, șopîrlă; totoloț, substantiv neutru (Moldova, cocoloș, ghemotoc), conform golomoț, cocoloș; totoreață, substantiv feminin (făcăleț). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TOT: TOT3 n. 1) Ansamblu complet din punct de vedere al părților componente. Un tot organic. 2) figurat Ansamblu de lucruri, fenomene etc. existente în realitate. 3) mai ales articulat Lucru esențial (în raport cu celelalte). Știința e totul. • Aici e totul prin aceasta se explică tot; în aceasta constă tot. /<lat. totus Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOT: TOT3, toți, substantiv masculin (Transilvania, învechit) Slovac. Toți drotari au fost chiar subiectul unui poet de-al nostru, care le făcu cîntecul. RETEGANUL, la CADE. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tot: !tot1 adjectiv pr. m., plural toți; forme toátă, plural toáte, genitiv dativ plural m. și forme tuturór (toată lumea, toată această lume, lumea toată, a toată lumea) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tot: !tot3 pr., plural toți, articulat tóții (cu tot); forme toátă, plural toáte, articulat toátele (cu tot), genitiv dativ plural m. și forme tuturór/tuturóra Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tot: tot substantiv masculin, plural toți, articulat tóții; forme singular toátă, plural toáte, articulat toátele; genitiv dativ plural m. și forme tuturór/tuturóra Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tot: tot adjectiv masculin, plural tóți; forme singular toátă, plural toáte; genitiv dativ plural m. și forme tuturór Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tot: tot (-ți), substantiv masculin – Slovac. – Variante tăut. în limba maghiara tot (Gáldi, Dict., 165). Forme diferite ale cuvantului tot: tot-ți Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TOT: TOT3, toți, substantiv masculin (regional învechit) Slovac. – limba maghiară tót. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tot4: tot4 substantiv neutru (un tot, tot(ul) îl supără) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tot: *tot2 adverb (e tot supărat) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tot: tot substantiv neutru, articulat tótul Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TOT: TOT substantiv verbal slovac. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tot: tot substantiv verbal SLOVAC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Tot: Tot ≠ nimic Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'TOT' toșenéscToskitoșmájTOSTTotTOT-TERÉNțóțăTOTÁLTOTÂLCĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Tot Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tot dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tot mai înveți? 2 Timp îndelungat; mereu; totdeauna. Să tot lucrezi. Se tot plimbă pe sub geam. Spre amiază soarele arde tot mai tare și mai tare. Prietenul e tot din sat. • tot atât în aceeași cantitate. Tot atunci în același timp. Tot acolo în același locuțiune Mi-i tot atâta mi-i indiferent. Tot el venise primul. Tot cu oameni harnici să lucrezi. • tot unul și unul într-ales; de frunte; de vază; de seamă. Nu plecăm că e tot verb reflexiv:eme urâtă. Mănâncă și tot nu se mai satură. Care este suma tot? 2. Tot Muntenia. Un tot unitar. Tot mai plouă. Cît îi dă și tot i se pare puțin. El avea o fată și ea tot o fată. La ospăț, tot oaspeți rari. Tot pasărea pe limba ei piere. Un tot organic. Știința e totul. • Aici e totul prin aceasta se explică tot; în aceasta constă tot. Tot mai plouă. Cât îi dă și tot i se pare puțin. El avea o fată și ea tot o fată. La ospăț, tot oaspeți rari. , plural toți, articulat tóții cu tot; forme toátă, plural toáte, articulat toátele cu tot, genitiv dativ plural m. |
GRAMATICA cuvântului Tot? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tot. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Tot poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE tot4? Vezi cuvântul tot4 desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tot4?[ tot4 ] Se pare că cuvântul tot4 are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Tot Inţelegi mai uşor cuvântul tot dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= în ciuda Locuţiune adverbiala În toată libertatea sau liniștea = bucurîndu-se de o libertate sau de o liniște deplină = cum nu se poate mai mult locuțiune adjectiv De toată ziua sau de toate zilele = zilnic, de fiecare zi Locuţiune adverbiala Peste tot locul = pretutindeni Locuţiune adverbiala Din toate părțile = de pretutindeni În toate părțile = pretutindeni Cu toate urechile = cu mare atenție locuțiune conjuncție Cu toate acestea = totuși A vîrî sau a băga pe cineva în toți sperieții sau în toate grozile morții = a înfricoșa, a îngrozi din cale-afară Expresia: Aici e totul = asta explică tot, într-asta constă totul |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Tot |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A toca la verzi și uscate sau a toca câte-n lună și-n soare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul tot are forma: toátă
La plural substantivul tot are forma: toți
