eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tocmeala


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Tocmeală [ toc-mea-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU tocmeală PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tocmeala în mai multe dicționare

Definițiile pentru tocmeala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOCMEALĂ:
TOCMEÁLĂ, tocmeli și (învechit) tocmele, substantiv feminin

1. Discuție pentru stabilirea prețului la negocierea unui lucru; tîrguială. Gospodinele apar de pe toate ulițele și încep tocmeala. BOGZA, Ț. 29. Aici nu merge pe tocmeală, că nu e bîlci. REBREANU, R. II 210. De ți-o spune de tocmeală, Zi-i că nu ți-e de vînzare, Ci că ți-e de dăruială. TEODORESCU, P. P. 529. Socoteala de acasă nu se potrivește cu tocmeala din tîrg. Tocmeala în tîrg și vulpea e-n pădure (= se zice despre cei ce se laudă înainte de a izbuti).
       • Expresia: Bun la tocmeală, rău la socoteală = știe să se tocmească, dar nu verb reflexiv:ea să plătească; rău de plată.

2. Învoială, înțelegere, acord, convenție. Ba din vina ta, femeie, pentru că n-ai făcut întocmai cum v-a fost tocmeala. SADOVEANU, despre P. 146. Ce însemnează gluma asta?... Ai uitat tocmeala noastră. BOLINTINEANU, O. 345. Își aduse aminte de tocmeala cu slujitorul; își luă vorba înapoi. ODOBESCU, S. III 46.
♦ Condiție. Ei bine, fie, însă cu o tocmeală.

– Ce tocmeală?

– Să nu mă mai temi. GANE, N. II

13. Dacă vei primi tocmeala mea, te duc înapoi. ISPIRESCU, L.

9. Eu bucuros viu cu tine, însă cu astfel de tocmeală ca, de vom vedea verb reflexiv:eo altă nelegiuire muierească... să ne întoarcem fiecare la scaunul său. GORJAN, H. I 8.

3. (Învechit) Organizare, rînduială, orînduială, întocmire, ordine. Toți, rămaseră mulțumiți de tocmelele lui. ISPIRESCU, L. 103. Mihai, după ce făcu tocmeală iscusită oștirilor sale, trimise pe frații Buzești cu o seamă de oaste către hanul tătăresc. id. M. vezi 16. Bună țară, rea tocmeală, se zice despre reaua orînduire a unei țări bogate.
♦ Chibzuială, cumpănire, socoteală, calcul, iscusință. (Cu pronunțare regională) Bătrînii voiau «unire» cu tocmală, iar tinerii «unire» fără socoteală. CREANGĂ, A. 153.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tocmeală
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tocmeală:
tocmeală substantiv verbal ACORD. ARANJAMENT. AȘEZĂMÎNT. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CICLU. CLAUZĂ. COMBINAȚIE. CONDIȚIE. CONTRACT. CONVENȚIE. CREARE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. DATINĂ. DISPOZIȚIE. FACERE. FEL. FUNDAȚIE. INSTITUȚIE. INTRIGĂ. ÎNȚELEGERE. ÎNȚELEPCIUNE. ÎNȚELES. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. JUDECATĂ. LEGĂMÎNT. LOGODNĂ. MAȘINAȚIE. MĂSURĂ. MENSTRUAȚIE. MINTE. MODERAȚIE. NORMĂ. OBICEI. ORDINE. ORGANIZARE. ORÎNDUIALĂ. PACT. PERIOD. PEȚIRE. PEȚIT. PRECEPT. PREVEDERE. PRINCIPIU. PUNCT. RAȚIUNE. REGULĂ. RÎNDUIALĂ. ROST. SEMNIFICAȚIE. SENS. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. STIPULARE. STIPULAȚIE. TACT. TERMEN. TESTAMENT. TÎLC. TRADIȚIE. TRANZACȚIE. UNELTIRE. UNITATE. UZ. UZANȚĂ. ZIDIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TOCMEALĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TOCMEALĂ:
TOCMEÁLĂ, tocmeli, substantiv feminin

1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială.

2. Învoială, acord, convenție.
       • Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă.
♦ Condiție.

3. (învechit) Organizare, rânduială, orânduire. [plural și: (învechit) tocmele]

– Tocmi + sufix -eală.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TOCMEALĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TOCMEALĂ:
TOCMEÁLĂ, tocmeli, substantiv feminin

1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguiala.

2. Învoială, acord, convenție.
       • Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă.
♦ Condiție;

3. (învechit) Organizare, rânduială, orânduire. [plural și: (învechit) tocmele]

– Tocmi + sufix -eală.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

tocmeală
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tocmeală:
tocmeálă forme, plural elĭ (despre tocmesc, mă tocmesc). Întocmire, organizare: bună țeară, rea tocmeală. Condițiune, învoĭală: cu tocmeala asta, primesc să plec. Învoĭală, contract: tocmelile agricole (între moșierĭ și țăranĭ). Neguțare: tocmeală țigănească (prea lungă).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tocmeală
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tocmeală:
tocmeală forme

1. întocmire, organizare: bună țară, rea tocmeală;

2. condițiune: cu tocmeala ca...;

3. învoeală: a primi tocmeala;

4. plural tocmeli agricole, aranjament pentru munca pământului, transportarea productelor, pentru curățirea tufărișurilor și închirierea imașurilor.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TOCMEALĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TOCMEALĂ:
TOCMEÁLĂ substantiv târg, târguială, (rar) precupețire, (regional) tocmă. (tocmeala a ținut mult.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

TOCMEALĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TOCMEALĂ:
TOCMEALĂ substantiv tîrg, tîrguială, (rar) precupețire, (regional) tocmă. (tocmeala a ținut mult.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tocmeală
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tocmeală:
tocmeálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat tocmélii; plural tocméli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tocmeală
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tocmeală:
tocmeálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat tocmélii; plural tocméli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TOCMEALA'
TOCMÁGITÓCMAITOCMÁLĂtocmáșTOCMEÁLĂtocmélnicTOCMÍTOCMÍREtocmít

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tocmeală
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tocmeală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Tocmeală a ținut mult.
Tocmeală a ținut mult.

GRAMATICA cuvântului tocmeală?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tocmeală.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tocmeală poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tocmeală sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul tocmeală are forma: tocméli
VEZI PLURALUL pentru tocmeală la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tocmeală?
Vezi cuvântul tocmeală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tocmeală?
[ toc-mea-lă ]
Se pare că cuvântul tocmeală are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL tocmeală
Inţelegi mai uşor cuvântul tocmeală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Bun la tocmeală, rău la socoteală = știe să se tocmească, dar nu verb reflexiv:ea să plătească; rău de plată
Tocmeală agricolă = în România între anii 1866 și 1945 contract încheiat între moșieri sau mari arendași și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă
Tocmeală agricolă = în România între anii 1866 și 1945 contract încheiat între moșieri sau mari arendași și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă

© 2024 qDictionar.com