 | as |
|
| Tivitură [ ti-vi-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU tivitură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tivitura în mai multe dicționareDefinițiile pentru tivitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TIVITURĂ: TIVITÚRĂ, tivituri, substantiv feminin Acțiunea de a tivi1; locul tivit; tiv. Prindeau a întoarce cu unghiile tiviturile cămășilor. CAMILAR, N. I 249. Cusătura la acest fel de cămeși este... cu tivitură. PAMFILE, L. C. 352. M-a trimis doamna de sus la a de jos, Ca să-i dea o cusătură Fără pic de tivitură (Hîrtia). TEODORESCU, P. P. 220. ♦ Fîșie îngustă (de obicei de altă culoare) cusută pe marginea unui obiect de pînză; chenar. Jupînul din Rădăuți trase peste taraba sa o pînză gălbuie cu tivitură roșie. La CADE. • (Poetic) Întregul cer Azi poartă iar camașă cu tivituri de fier. COȘBUC, P. II 185. • figurat Se mai ghicea abia o tivitură viorie, însoțind culmile cele mai înalte. vezi limba română iulie 1953, 100. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TIVITURĂ: TIVITURĂ s. 1. tiv, (popular) refec, (învechit și regional) tiveală, (regional) refecătură, roit, tighel, (prin nordul Moldova și nordul Transilvania) rubăț, (învechit) omet. (tivitura la o rochie prea lungă.) 2. paspoal, tiv. (Jachetă cu tivitura de catifea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TIVITURĂ: TIVITÚRĂ, tivituri, substantiv feminin Tivire; (concret) locul unde a fost tivit ceva; tiv. ♦ Fâșie îngustă de pânză, cusută pe marginea unei țesături (de altă culoare); chenar. – Tivi + sufix -tură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TIVITURĂ: TIVITÚRĂ, tivituri, substantiv feminin Tivire; (concret) locul unde a fost tivit ceva; tiv. ♦ Fâșie îngustă de pânză, cusută pe marginea unei țesături (de altă culoare); chenar. – Tivi + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TIVITURĂ: TIVITÚRĂ tiviturai forme 1) Margine tivită a unor obiecte. 2) Fâșie de material care se aplică pe marginea unor obiecte pentru a preveni destrămarea lor. /a tivi + sufix tivituratură Forme diferite ale cuvantului tivitura: tiviturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tivitură: tivitúră forme, plural ĭ. Margine tivită, tiv, refec. Modu de a tivi: ce fel de tivitură e asta? Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tivitură: tivitură forme 1. efectul tivirii și lucrul tivit; 2. fășia ce se coase la mânecă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tivitură: tivitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat tivitúrii; plural tivitúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tivitură: tivitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat tivitúrii; plural tivitúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TIVITURA' TIVÍRETIVÍTtivitoaretivitorTIVITÚRĂțivléscȚIVLÍȚIVLÍCțivlícă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tivitură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tivitură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tivitură la o rochie prea lungă. Jachetă cu tivitură de catifea. Tivitură la o rochie prea lungă. Jachetă cu tivitură de catifea. TIVITÚRĂ tiviturăi forme 1 Margine tivită a unor obiecte. /a tivi + sufix tiviturătură. |
GRAMATICA cuvântului tivitură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tivitură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tivitură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tivitură? Vezi cuvântul tivitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tivitură?[ ti-vi-tu-ră ] Se pare că cuvântul tivitură are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tivitură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se întinde ca o pomană țigănească?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tivitură are forma: tivitúri
