eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tinta


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
ţintă [ ţin-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU ţintă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tinta în mai multe dicționare

Definițiile pentru tinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINTĂ:
ȚINTĂ s.

1. colț, (regional) cui. (tinta pe talpa încălțămintei.)

2. stea. (Cal cu tinta în frunte.)

3. semn, (prin Transilvania și Banat) șaibă, (învechit) țel. (Trage cu pușca la tinta.)

4. (SPORT) but. (tinta la jocul de rugbi.)

5. potou, sosire. (Calul a ajuns primul la tinta.)

6. cauză, obiectiv, scop, țel, (învechit) pricină. (Lupta pentru nobila tinta a independenței.)

7. obiect, obiectiv, scop, țel, (învechit) pravăț. (tinta unei cercetări.)

8. menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, țel, (popular) noimă. (tinta acestor măsuri a fost aceea de a...)

9. finalitate, scop, țel. (Care este tinta acestei acțiuni?) modificată
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ȚINTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINTĂ:
ȚÍNTĂ2 tintae forme

1) Punct în care țintește cineva cu o armă; țel.

2) Punct asupra căruia sunt îndreptate anumite acțiuni militare; obiectiv.

3) Obiect al atenției sau al privirii cuiva.
       • Cu ochii tinta cu ochii pironiți asupra unui lucru. A privi (sau a se uita) tinta a-și fixa privirea într-o direcție. A privi (sau a se uita) fără de tinta a se uita în gol.

4) Scop concret spre care tinde cineva; obiectiv.
       • Fără tinta la voia întâmplării. [G.-D. țintei] /<sl. centa
Forme diferite ale cuvantului tinta: tintae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

țintă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țintă:
țintă forme

1. cuiu mic;

2. scândură cu un semn negru în mijloc asupra căreia se trage cu o armă de foc: a trage la țintă;

3. mică pată albă în frunte la cai, boi;

4. figurat urmă: țintă mică de lumină;

5. fig, scop: ținta sa fu măreață. [slava ȚETA, ban, de unde țintă în sens de punct la joc, apoi, prin analogie, cuiu, pată ║ adverb fix: totul tace, ochiul țintă, sta poporul neclintit AL.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ȚINTĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚINTĂ:
ȚINTĂ substantiv

1. Țintă, mold. (Sd XXII);

– mold., act. (Huși), pronunțat țîntă. Țăntă (B-răz 25);

– fam. din Herța (Sd XXII 392); Țintă (Arh).

2. Țint/ea, -eni, -ești, -easa ss.

3. Ținteș,

I. (Buc).

4. Țintiul, Ion (Sur XVII).

5. Țintilă (Isp VI1).

6. Țintoiu (Drag 36).

7. Țintu act. -l (17 B III 200); Țăntul (ib. 264).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

ȚINTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINTĂ:
ȚÍNTĂ1 tintae forme

1) Cui mic de metal cu floare, folosit (în cizmărie, curelărie, tapițerie etc.) pentru a fixa ceva.

2) figurat Pată mică albă pe fruntea unor animale; stea. Cal cu tinta în frunte. [G.-D. țintei] /<sl. centa
Forme diferite ale cuvantului tinta: tintae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tintă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tintă:
tíntă (-te), substantiv feminin

– (Banat) Cerneală. germana Tinte (Candrea).
Forme diferite ale cuvantului tinta: tinta-te
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

țintă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țintă:
țíntă substantiv feminin. genitiv dativ articulat țíntei; plural țínte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țintă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țintă:
țíntă substantiv feminin, genitiv dativ articulat țíntei; plural țínte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ȚINTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚINTĂ:
ȚÍNTĂ substantiv verbal ic, pană.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

TINTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TINTĂ:
TÍNTĂ substantiv verbal cerneală.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

țintă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țintă:
țintă substantiv verbal IC. PANĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tintă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tintă:
tintă substantiv verbal CERNEALĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Țîntă
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Țîntă:
Țîntă vezi Țintă

 1.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'TINTA'
ȚînpăuTINStinsắutîntTÍNTĂȚINTÁRȚÎNȚĂRÁȘȚÎNȚĂRÍMEȚINTÁȘ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Țîntă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ţîntă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Țîntă pe talpa încălțămintei.
Cal cu Țîntă în frunte.
Trage cu pușca la Țîntă.
Țîntă la jocul de rugbi.
Calul a ajuns primul la Țîntă.
Lupta pentru nobila Țîntă a independenței.
Țîntă unei cercetări.
Țîntă acestor măsuri a fost aceea de a.
Care este Țîntă acestei acțiuni? modificată.
ȚÍNTĂ2 Țîntăe forme 1 Punct în care țintește cineva cu o armă; țel.
       • Cu ochii Țîntă cu ochii pironiți asupra unui lucru.
A privi sau a se uita Țîntă a-și fixa privirea într-o direcție.
A privi sau a se uita fără de Țîntă a se uita în gol.
       • Fără Țîntă la voia întâmplării.
Țîntă pe talpa încălțămintei.
Cal cu Țîntă în frunte.
Trage cu pușca la Țîntă.
Țîntă unei cercetări.
Țîntă acestor măsuri a fost aceea de a.
Care este Țîntă acestei acțiuni?.
ȚÍNTĂ1 Țîntăe forme 1 Cui mic de metal cu floare, folosit în cizmărie, curelărie, tapițerie etc.
Cal cu Țîntă în frunte.

GRAMATICA cuvântului Țîntă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ţîntă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Țîntă poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Țîntă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul țintă are forma: țínte
VEZI PLURALUL pentru Țîntă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ţintă?
Vezi cuvântul ţintă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţintă?
[ ţin-tă ]
Se pare că cuvântul ţintă are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Țîntă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și linge buzele după ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a spune fleacuri, minciuni
când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți
a pofti, a râvni ceva
sumă de bani pe care este obligat s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, partea care a pierdut un proces părții care a câștigat procesul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app