|
Tîngui [ tîn-gu-i ] VEZI SINONIME PENTRU tîngui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tingui în mai multe dicționareDefinițiile pentru tingui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÎNGUI: TÎNGUÍ, tînguiesc, verb IV. 1. reflexiv și (rar) intranzitiv A vorbi plîngîndu-se, jelindu-se, văicărindu-se. Plînse mai departe, liniștit, tînguindu-se și clătinînd din cap. DUMITRIU, N. 137. Vezi cum ești, mă frate Neculăieș, se tîngui meșterul mîngîindu-și bărbuța. SADOVEANU, P. M. 135. A pornit cu ele, tînguind mai mult ca o femeie decît ca un călugăr. DELAVRANCEA, la CADE. Plîngea și se tînguia de-ți rupea inima. ISPIRESCU, U. 53. • (Cu determinări în dativ, indicînd persoana căreia i se adresează plîngerea) Constandin stătea la o masă și moșul i se tînguia. DUMITRIU, N. 280. Așa se tîngui Iana fie-sei. DELAVRANCEA, H. T. 151. Femeia lui Ipate, cum îl vede, începe a i se tîngui și lui. CREANGĂ, P. 177. • figurat Pîrîului se tînguiește-o floare: Ce blînd erai în verb reflexiv:emuri mai senine. CERNA, P. 92. • (Urmat de o completivă sau de un complement care indică motivul plîngerii) Se tînguia biata soacră-mea Agapia că haimanaua de copil îi fură toate cireșile și prunele. SADOVEANU, M. C. 16. Se tînguia de viața aceasta. id. O. VII 16. Petre se răcori tînguindu-se că ar verb reflexiv:ea să se așeze și dînsul. REBREANU, R. I 160. ♦ figurat A scoate sunete jalnice, plîngătoare, tînguioase. Multe nopți ale tale au fost tulburate în vis de stolul rîndunelelor care se tînguiau. PAS, Z. I 210. Pe urmă alte instrumente, bizare și triste, au început să se tînguie. C. PETRESCU, C. vezi 167. Afară-i noapte neagră, vijelie... Se tînguiește vîntul prin cotloane. IOSIF, P. 20. • tranzitiv A îngenuncheat în fața lespezii de piatră, începînd să se lovească cu fruntea în bucata de stîncă și să tînguiască o plîngere lungă și monotonă. C. PETRESCU, R. DR. 59. Clopotul unui canton tîngui trei bătăi întristate. id. S. 33. 2. tranzitiv A deplînge, a compătimi, a jeli pe cineva. O tînguiau moașele din sat, că o măritase tatăl ei, unchiul Manole, încă nevîrstnică. SADOVEANU, M. C. 7. Tînguiește-mă, doamna mea, și nu mă osindi. NEGRUZZI, S. I 47. Oameni buni, mă tînguiți, Oameni buni, mă miluiți. ALECSANDRI, P. P. 386. • Locuţiune adverbiala De tînguit = de regretat, de plîns. E de tînguit că între magnații Transilvaniei se află unul care să îndrăznească, prin machinațiile sale turburătoare, a ruina alianța și învoielile încheiate. BĂLCESCU, O. II 185. ♦ A boci. Căzută la pămînt, tînguia în bocet lung pe... fecior. MIRONESCU, S. A. 86. 3. reflexiv A se plînge de cineva, a reclama. Părinții lui... întru mîhniciune se tîngui de dînsul. DRĂGHICI, R. 41. – prezent industrie și: tî́ngui (STANCU, despre 256, C. PETRESCU, C. vezi 167). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TÎNGUI: TÎNGUI verb 1. a (se) boci, a se căina, a (se) jeli, a (se) jelui, a se lamenta, a (se) plînge, a se văicări, a se văita, (popular) a se aoli, a se mișeli, (învechit și regional) a se olălăi, a se olecăi, (regional) a se plîngătui, a se scîrbi, a se văiera, a se văina, a se vălăcăi, (Transilvania) a (se) cînta, a (se) dăuli, (Moldova și Bucovina) a se frăsui, (învechit) a se glăsi, a se glăsui. (S-a tingui toată ziua.) 2. a geme, a se lamenta, a se văita, (învechit și regional) a (se) scrivi. (Se tingui de durere.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tîngui: tîngui verb vezi CĂINA. COMPĂTIMI. DEPLÎNGE. PLÎNGE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TINGUI' TINGIRÍCĂTINGIRÚȚĂTÎNGONIEțingắuTÎNGUÍTÎNGUIÁlĂTÎNGUÍBILTÎNGUIÓStînguíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tîngui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tîngui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a tîngui toată ziua. Se tîngui de durere. |
GRAMATICA cuvântului tîngui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tîngui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tîngui poate fi: verb, adverb |
CUM DESPART ÎN SILABE tîngui? Vezi cuvântul tîngui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tîngui?[ tîn-gu-i ] Se pare că cuvântul tîngui are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL tîngui Inţelegi mai uşor cuvântul tîngui dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala De tînguit = de regretat, de plîns |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ; în sintagma declinatoriu de competență?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|