|
Tîngă [ tîn-gă ] VEZI SINONIME PENTRU tîngă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tinga în mai multe dicționareDefinițiile pentru tinga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tîngă: tîngă (-gi), substantiv feminin – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. limba slavă (veche) tąga (Tiktin). învechit și Moldova – derivat tîng, adjectiv (mîhnit, necăjit), Moldova, rar.; tîngui, verb (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din limba slavă (veche) tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); tînguială, substantiv feminin (jelanie, plîngere); tînguios (variantă tînguielnic), adjectiv (trist, mîhnit, necăjit); tînguitor, adjectiv (trist). Forme diferite ale cuvantului tinga: tinga-gi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru tingă: tíngă, tingi, substantiv feminin – (regional) 1. Element constructiv; contrafișă (Dăncuș, 1986). 2. Bucata de lemn ce leagă picioarele mesei între ele. 3. Lemnul care prinde de-a curmezișul cornii casei între ei; căprior (ALRRM, 1971: 273). 4. Bețele din știubei pe care albinele își pun fagurii (ALR, 1956: 269; Bârsana). – Probabil conform chingă (< latina *clinga, cingula, DER, DEX). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru tingă: tíngă, tingi, substantiv feminin – 1. Element constructiv; contrafișă (Dăncuș 1986). 2. Bucata de lemn ce leagă picioarele mesei între ele. 3. Lemnul care prinde de-a curmezișul cornii casei între ei; căprior (ALR 1971: 273). 4. Bețele din știubei pe care albinele își pun fagurii (ALR 1956: 269; Bârsana). – Et. nec. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÎ́NGĂ: TÎ́NGĂ, tîngi substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Mîhnire adîncă, jale, amărăciune. Pecinginea cuvintelor de tîngă Vă copleșește sufletele încă. BENIUC, vezi 145. • (Adjectival) Tot vorbind, tot cu inima tîngă, amîndoi o ajuns la buhaiu pădurii de aur. I. Hristos IV 103. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tîngă: tîngă substantiv verbal JALE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TINGA' TINERIÓRTINÉTĂTINGȚING-LÍNGtîngătîngăcéscȚINGĂLĂUTINGĂLÍțingălấu |
GRAMATICA cuvântului tîngă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tîngă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tîngă poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tîngă? Vezi cuvântul tîngă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tîngă?[ tîn-gă ] Se pare că cuvântul tîngă are două silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de miere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|